|
Nume româneşti pe cer Corpurile cereşti pot purta numele unor oamenilor ce au avut o contribuţie importantă în ştiinţă, artă, sau alt domeniu. Cometele, "vagaboandele cereşti" poartă numele descoperitorilor lor. Fiecare popor se mândreşte cu oamenii lor de pe cer. Este rândul nostru! Nume romÂneŞti pe planete O mare onoare este ca numele tău să fie purtat o anumită formaţiune de pe o planetă. Onoarea este mare, dar nu ai cum să te bucuri de ea. Toate formaţiunile de pe planete poarta numele oamenilor de ştiinţă decedaţi. Mercur Recent (aprilie 2008) un crater de pe Mercur a primit nume românesc: Eminescu. Craterul Eminescu are 125 km în diametru. Este un crater interesant pentru că pare că s-a format mai recent decât restul craterelor de pe Mercur. Lanţuri de cratere mai mici se întâlnesc în jurul craterului Eminescu. Acestea au fost formate de fragmentele ce s-au desprins de asteroidul ce a format craterul Eminescu. În centrul craterului se observă un lant muntos circular. Munţii au o culoare diferită de cea a materialului din crater.  Poziţia craterului Eminescu pe Mercur
Venus Singurul nume românesc de pe Venus este cel al poetei Elena Văcărescu. Aceasta a trăit în Franţa dar s-a născut în România. Craterul, aflat în emisfera sudică a planetei, are un diametru de 31,5 km. Chiar dacă Elena Vacărescu a trăit între 1866 şi 1947, craterul a primit acest nume în 1994. Craterul Văcărescu se află în Nsomeka Planitia, la marginea unui lanţ muntos numit Saule Dorsa.  Poziţia craterului Văcărescu pe Venus
Nume romÂneŞti pe LunĂ Şi pe Lună există nume româneşti. Craterul Haret Singurul crater cu nume românesc de pe Lună se numeşte Haret, după matematicianul-astronom Spiru Haret. Haret a obţinut doctoratul în astronomie la Paris cu teza "Asupra invariabilităţii axelor mari ale planetelor". Ca ministu al educaţiei, a emis decretul pentru înfiinţarea Observatorului Astronomic din Bucureşti. Craterul are 29 km în diametru şi se află în emisfera ce nu se poate vedea de pe Terra, aproape de polul sud al Lunii. În vecinătatea craterului Haret se află zeci de cratere mari ce nu au nume. Poate în viitor în regiunea aceea vor mai „apărea” şi alți români.  Poziţia Craterului Haret pe Lună Până acum nu există o fotografie detaliată a acestui crater.
Munţii Carpaţi Unul dintre lanţurile muntoase de pe Lună au primit numele de Montes Carpatus: Munţii Carpaţi. Chiar dacă Munţii Carpaţi de pe Terra străbat mai multe ţări (Germania, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, Serbia şi România), putem considera că aceasta este o altă regiune "românească" de pe Lună. Montes Carpatus formează marginea de sud a unui giagntic bazin lunar: Mare Imbrium. Se întâlnesc vârfuri muntoase, cel mai înalt având 2400m înălţime. Vârfurile sunt separate de văi ce s-au format în urma scurgerilor de lavă. Câteva cratere mari s-au format chiar în munţi, în urma căderilor unor meteoriţi. Foarte aproape de Montes Carpatus se află frumosul crater Copernic. Se estimează că acești munți s-au format acum 3,5 miliarde de ani. Cei ce doresc să vadă Montes Carpatus prin telescoapele noastre sunt aşteptaţi la doua zile după Primul Pătrar până în Lună Plină.
 Poziţia munţilor Carpaţi de pe Lună
Asteroizi cu nume de romÂni Toţi asteroizii cu nume de români fac parte din centura principală de asteroizi, situată între Marte şi Jupiter. Primul asteroid ce a primit un nume românesc a fost asteroidul cu numărul 2331. Acesta asteroid poartă numele lui Constantin Pârvulescu: 2331 Parvulesco. A fost descoperit în 1936 de către astronomul Delporte, în Belgia. Are un diametru situat între 11 şi 24 km. Face o rotaţie în jurul Soarelui odată la 3,78 ani. Se poate apropia de Terra la 140.000.00 km. Constantin Pârvulescu a fost profesor de astronomie la Cernăuţi, Timişoara şi Cluj. A fost directorul Observatorului astronomic din Cluj. A studiat glaxiile, roiurile globulare şi stelele binare. Asteroidul a fost numit Parvulesco şi după fratele astronomului, Antares Pârvulescu. Un alt asteroid cu nume românesc este 4268 Grebenikov. Eugeniu Grebenikov este un astronom de origine română, născut în Republica Moldova. Se ocupă cu studiul mecanicii cereşti. Asteroidul a fost descoperit în 1972 în Rusia și are un diametru între 5 şi 12 km. În 4,28 ani face o rotaţie în jurul Soarelui. Ne putem mândri cu câţiva asteroizi numiţi în cinstea artiştilor români. Primul asteroid ce poartă numele unui artist român este 6429 Brâncuşi. Sculptorul român cunoscut în toată lumea se roteşte liniştit în jurul Soarelui. A fost descoperit în 1971 la Observatorul de la Palomar (SUA). Asteroidul face o rotaţie în jurul Soarelui odată la 3,16 ani şi se poate apropia la 100.000.00 km de Terra. Diametrul asteroidului Brâncuşi este estimat între 4-9 km.
Hermannn Julius Oberth a fost un om de ştiinţă născut la Sibiu. Este, împreună cu Konstantin Tsiolkovsky şi Robert Goddard unul dintre părinţii astronauticii. Asteroidul 9253, descoperit în 1971 la Observatorul Palomar poartă numele de 9253 Oberth. Cu un diametru de maxim 6 km, asteroidul Oberth se află la o distanţă de 150.000.000 km de Terra. Astronomul american de origine română Nicolae Sanduleak s-a ocupat cu studiul stelelor strălucitoare din emisfera sudică. Supernova apăruta în 1987 în Norul Mare al lui Magelan, a avut ca sursă steaua Sanduleak -69 202. Asteroidul 9403 poartă numele de 9406 Sanduleak. Se află la o depărtare de 300.000.000 km de Terra. Un an pe acest asteroid durează 4 ani pământeni. Asteroidul Sanduleak are un diametru de maxim 15 km. Asteroidul 9493 Enescu poată numele celui mai cunoscut compozitor român: George Enescu. A fost descoperit în 1971 la Observatorul de la Palomar. Situat la peste 250.000.000 km depărtare, asteroidul Enescu are până în 9 km diametru.
9494 Donici poartă numele astronomului Nicolae Donici. Acesta a fost unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Astronomice Internaţionale şi primul reprezentant al României în acest for. S-a ocupat cu studiul Soarelui, observând şase eclipse totale. Poetul Mihai Eminescu este imortalizat pe cer prin asteroidul 9495 Eminescu. Este un asteroid descoperit în 1971 la Observatorul de la Palomar. Este situat la o distanţă medie de 250.000.000 km de Terra. Face o rotaţie completă în jurul Soarelui odată la 3,23 ani. Se poate apropia la "numai" 140.000.000 de planeta noastră. Diametrul asteroidului Eminescu nu depăşeşte 6 km.
Asteroidul 10034 Birlan poartă numelroce astronomului Mirel Bîrlan. Mirel Bîrlan este un astronom ce lucrează la Institutul de Mecanică Cerească şi Calculul Efemeridelor din Paris. Se ocupă cu studiul dinamicii corpurilor mici din sistemul solar. Asteroidul a fost descoperit în 1981 în SUA. Biologul şi astronomul amator Jean Dragesco, ce locuieşte în prezent în Franţa, a "primit" un asteroid cu ocazia împlinirii a 80 de ani, în anul 2000. Asteroidul este 12498 Dragesco. A fost descoperit în 1998. Diametrul acestui asteroid nu depăşeşte 10 km.
Comete cu nume de romÂni Cometele poartă numele descoperitorului sau a primilor trei descoperitori. Până acum un singur român a realizat această performanţă: Victor Daimaca. Victor Daimaca, era un profesor de matematică din Târgu-Jiu. Pasiunea sa era astronomia. Ca observaţii el a ales căutarea cometelor, o activitate ce implica scanarea unor anume zone, în fiecare seară senină, pentru detecta eventualele comete ce ar putea apărea în acele zone. Cu un binoclu, Daimaca, la 3 septembrie 1943, a observat o cometă nouă la limita dintre constelaţiile Lynx şi Ursa Major. A fost prima cometă descoperită de un român, fiind înregistrată la Centrul Internaţional de la Copenhaga sub denumirea de cometa Daimaca 1943c. Alţi astronomi au observa cometa, confirmând descoperirea lui Daimaca. La mai puţin de 4 luni de la prima descoperire, la 16 decembrie 1943, Daimaca a găsit o a doua cometă, însă aceasta era descoperită concomitent şi de astronomii Van Gent şi Peltier, fapt pentru care s-a numit van Gent-Peltier-Daimaca 1943 W1. Daimaca a continuat să caute comete de la Observatorul Astronomic din Bucureşti, dar nu a mai descoperit niciuna. Este singurul român ce a descoperit comete. Cometele au fost descoperite cu un binoclu, în acel moment fiind destul de strălucitoare. Acum sunt situate foarte departe de Terra, la 21 miliarde km (cometa Daimaca) şi la 19 miliarde km (cometa van Gent-Peltier-Daimaca).
Adrian Şonka
|
||||||||
