Phoenix în drum spre Marte

Sonda Phoenix. Credit NASA JPL

În timp ce citiţi aceste rânduri o mică sondă spaţială, numită Phoenix şi lansată pe 4 august 2008, călătoreşte cu o viteză de 120.000 km/h. Destinaţia ei este planeta Marte, unde va ajunge pe 25 mai.

Phoenix va asoliza într-o zonă apropiată de polul nord al planetei unde se crede că există apă înghețată în subsol. Sonda va săpa un mic șanț și va studia ce elemente chimice se află amestecate cu apa. Prin studiul structurii și compoziției chimice a gheții marțiene, oamenii de știință vor afla cand și cum a apărut apa pe Marte, și, cel mai important, unde a dispărut.

În afară de instrumentele stiințifice, la bordul sondei se află un dvd ce conține numele a 250.000 de persoane precum și o colecție de lucrări din artă și literatură despre planeta Marte.

Sonda Phoenix are la bord câteva instrumente ce trebuiau să fie montate pe sonda Mars Surveyor în 2001. Misiunea aceasta a fost anulată după ce s-a pierdut contactul cu sonda Mars Polar Lander.

Instrumentele stiinȚifice

Instrumentele de la brodul sondei. Credit NASA/JPL

Instrumentele de la bordul sondei au fost gândite pentru alte sonde spațiale. Avem un instrument ce a fost proiectat pentru Mars Pathfinder, unul pentru Mars Polar Lander și unul pentru sondele Viking.

În principiu sonda va putea lua imagini, săpa șanțuri, analiza mostre de sol de la depărtare și prin ardere.

• robotic arm RA (brațul robotic): acest instrument va putea săpa în stratul de gheață până la o adâncime de 0,5 metri; are o lungime de 2,35 m;
• robotic arm camera (RAC): această cameră poate lua imagini detaliate ale obiectelor mici, cu o rezoluție de 23 micrometri pe pixel; este dotată cu două surse de iluminare;
• surface stereoscopic image (SSI): aceștia sunt „ochii” sondei ce vor lua imagini de înaltă rezoluție, imagini stereoscopice și panoramice;
• thermal and evolved gas analyzer (TEGA): este o combinație între un cuptor și un spectrometru; cu acest instrument se vor analiza mostrele prelevate din solul marțian;
• Microscopy, Electrochemistry, and Conductivity Analyzer (MECA): este un instrument ce va determina compoziția solului; brațul robotic ca aduce mostre de sol într-o roată ce conține câteva instrumente; se pot analiza particule cu o rezoluție de 4 micrometri;
• Mars Descent Imager (MARDI): această cameră va lua imagini în timp ce sonda va asoliza; astfel se vor obține informații importante despre locul unde sonda va staționa;
• Meteorological Station (MET): acest instrument va măsura condițiile meteorologice: abundența de vapori de apă, cantitea de praf din atmosferă, presiunea, temperatura, etc.;

Asolizarea

Cele mai importante 7 minute din întreaga misiune vor fi cele în care sonda va intra în atmosfera marțiană. Phoenix lua contact cu atmosfera marțiană la 125 km altitudine. Sonda va încetini datorită frecării cu aerul. Scutul termic va proteja sonda în timp ce acesta va comunica cu trei sonde aflate în prezent pe orbită în jurul planetei Marte. Aceste sonde vor fi utilizate ca relee de transmisie.

Phoenix cade ușor spre suprafață. Credit NASA/JPL

După ce viteza va scădea la 1,7 Mach (1,7 ori viteza sunetului) parașuta se va deschide. Imediat scutul termic va fi înlăturat și picioarele sondei se vor extinde. Phoenix va continua să cadă spre suprafață până ajunge la 1 km altitudine. În acel moment parasuta va fi înlăturată și se vor aprinde motoarele propulsoare ce vor arde cât timp sonda se va afla în aer. După ce se va simți contactul cu solul, motoarele vor fi oprite.

Aceste minute sunt esențiale pentru că dacă ceva nu funcționează, sonda se va prăbuși pe planetă.

Pe Marte

Phoenix și unul dintre panourile solare. Credit NASA/JPL

Imediat după contactul cu suprafața panourile solare vor fi întinse. Aceasta este Sol 0, prima zi pe Marte. Zilele misiunii vor fi măsurate după ziua marțiană, numită Sol, ce ține cu 24 de minute mai mult decât ziua pe Terra. În dupamiaza marțiană primele imagini vor fi transmise către Terra.

În SOl1 vor fi puse în funcțiune TEGA, MECA. Instrumentul SSI va lua imagini și se va alege locul unde brațul robotic va săpa primul șanț. MET va începe să înregistreze condițiile meteo.

În zilele următoare (Sol 2 până la Sol 9) se vor face primele măsurători științifice. Brațul robotic (RA) va lua prima mostră de sol marțian în Sol 4. În ziua următoare această mostră va fi analizată.

Săparea șanțurilor va avea loc între Sol 10 și Sol 99. Phoenix va săpa timp de 2,5 ore pe Sol și va analiza mostrele de sol oridecâte ori este nevoie.

Phoenix este cea mai mare sondă lansată spre planeta Marte. O comparație între sondele spațiale marțiene cele mai celebre găsiți aici.

De ce iar Marte?

În prezent există trei sonde ce orbitează planeta și două pe suprafață, Marte fiind cea mai studiată planetă din sistemul solar. Cineva ar putea întreba: de ce? De ce se trimit atât de multe sonde pe Marte?

Azi Marte este un loc arid și rece, cu o atmosferă subțire formată din dioxid de carbon. La suprafața planetei nu se găsește apă lichidă - lacuri, râuri sau oceane. Totuși există dovezi clare că în trecut apa a curs pe planetă. Știm acest lucru tocmai pentru că Marte a fost și exste explorată: se pot observa canale de scurgere ce pleacă din regiuni muntoase și se termină în regiuni line de joasă altitudine; știm pentru că rocile studiate de către Spirit și Opportunity arată de parcă s-ar fi format într-un mediu umed; cel mai mare canion, Valles Marineris, a fost sculptat de vaste cantități de apă.

Unde a dispărut această apă? Se crede că ea există în subteran, sub un strat protector de zăpadă.

Știm cu toții că apa este ingredientul esențial vieții, unde este apă fiind și viață. De aceea planeta Marte este sudiată intens.

Harta planetei Marte. Sunt trecute locurile unde au asolizat câteva sonde spațiale. Credit: NASA/JPL

Adrian Șonka
23 mai 2008