NASA a lansa o noua sonda catre planeta cea mai studiata din sistemul solar: Marte, în data de 12 august 2005. Este vorba despre sonda Mars Reconnaissance Orbiter, un orbiter ce va studia planeta rosie timp de 5 ani şi 6 luni MRO va studia examina planeta in detaliu, de pe o orbita joasa, ce ii va permite sa atinga o rezolutie ce nici o alta sonda nu a reusit. Sonda va examina nu numai suprafata planetei ci si formatiunile din atmosfera si chiar subsolul martian. Cercetatorii vor folosi datele obtinute de MRO pentru a studia istoria distributia apei de pe Marte. Se vor cauta locuri noi de asolizare pentru viitoarele misiuni spre Marte cu oameni sau robotice.

Reprezentare artistica a sondei deasupra planetei Marte Credit: NASA/JPL

"Mars Reconnaissance Orbiter este noul nostru pas in ambitiosul program de explorare a planetei rosii" a declarat directorul programului NASA de explorare a planetei Marte, Douglas McCuistion. "Ne asteptam sa folosim instrumentele de la bordul sondei ca unelte principale in identificarea si evaluarea locurilor de asolizare a viitoarelor misiuni".

Sonda este echipata cu sase instrumente pentru studierea atmosferei, a suprafetei si a subsolului martian. Una din camerele cu care se vor lua imagini este formata din cel mai mare telescop pus pe o sonda spatiala, telescop cu care se vor identifica detalii de dimensiunea unui birou. O alta camera va putea identifica detalii de 10 ori mai fine decat cele observate pana acum de sondele martiene. Un al treilea instrument va studia distributia norilor si vremea pe Marte.

Alte trei instrumente sunt: un spectrometru pentru identificarea mineralelor, un radar (o contributie a Agentiei Spatiale Italiene) ce va studia subsolul martian in cautarea apei subterane si un radiometru ce va monitoriza distributia prafului, a vaporilor de apa si a temperaturii in atmosfera.

Doua experimente vor analiza miscarea sondei pentru a studia structura atmosferei inalte a planetei si a campului gravitational. Noi descoperiri ale sondelor Mars Global Surveyor, Mars Odyssey si Mars Exploration Rovers au aratat ca apa de pe Marte se poate afla in interiorul planetei, in subsol. Aceasta este si una din principalele misiuni ale sondei: gasirea apei. Studierea distributiei apei va ajuta la cautarea vietii martiene. MRO a ajuns la Marte in martie 2006. Orbita va fi atinsa prin fenomentul de aero-franare, ce se foloseste frecarea sondei de straturile atmosferei inalte, ceea ce duca la franarea sondei si modificarea parametrilor orbitei. Misiunea primara va incepe in noiembrie 2006, odata cu atingerea orbitei, aflata la numai 304 km deasupra suprafetei.

Traiectoria sondei si pozitiile planetelor

Pentru transmiterea informatiilor pe Pamant, MRO are cea mai mare antena de pe o sonda trimisa spre Marte. Transmitatorul este si el cel mai puternic si este alimentat de panouri solare foarte mari. Aceasta combinatie permite trasmiterea de pana la 10 ori mai multe date pe minut decat oricare alta sonda martiana.

Cum sonda cantareste 2 tone, cu tot cu combustibil, NASA va folosi in premiera pentru o sonda interplanetara racheta ATLAS V.

MRO intrĂ pe orbitĂ

Pe 10 martie, MRO a intrat in sfera de atractie a plantei Marte a fost captata de aceasta. Intre 10 martie si 31 octombrie, navigatorii NASA se vor folosi de fenomenul de aero-franare pentru incetinirea sondei si pozitionarea acesteia pe o orbita stabila.

Luna vazuta de MRO in data de 8 septembrie 2005. Imaginea a fost luata cu instrumentul High Resolution Imaging Science Experiment. Sonda se afla la 10.000.000 km de Luna.

MRO poate incepe sa adune date stiintifice de abia in noiembrie 2006, cand se va afla pe orbita stabila. MRO va fi a sasea sonda ce studiaza planeta rosie, in acest moment fiind active roverele NASA Spirit si Opportunity (aflate la sol), sondele Mars Global Surveyor si Mars Odyssey si sonda ESA Mars Express. MRO va transmite de 10 ori mai multe date pe minut, decat sondele enumerate mai sus. Si calitatea detectorilor sondei este mare, acest lucru ducand la o imbunatatire a rezolutiei imaginilor luate: MRO va catrografia intreaga suprafata a planetei, detaliile observate fiind de ordinul a unei farfuri.

Pana atunci se vor testa cele 11 intrumentele de la bordul sondei:

• HiRISE -camera in domeniul vizibil cu care se vor studia detaliile de pe solul planetei
• CTX - camera in domeniul vizibil cu care se vor studia arii mai largi de pe solul martian
• MARCI - cu aceasta camera se vor studia norii si furtunile de praf
  CRISM - spectrometru cu care se va determina compozitia suprafetei martiene
• MCS - cu acest radiometru se va studia distributia temperaturii si a presiunii dar si concentratia de vapori de apa si de praf
• SHARAD - radar ce va studia subsolul planetei
• Electra UHF Communications and Navigation Package - permite folosirea sondei ca releu intre viitoarele sonde martiene si Pamant
• Optical Navigation Camera - unnou tip de camera ce va permite orientarea viitoarelor sonde spatiale
• Ka-band Telecommunications Experiment Package - suita de instrumente cu care se va incerca folosirea unei alte lungimi de unda pentru telecomunicatii interplanetare
• Gravity Field Investigation Package - cu acest intrument se va studia campul gravitational al planetei
• Atmospheric Structure Investigation Accelerometers - aceste intrumente vor studia atmosfera martiana, in timpul aero-franarii

In momentul apropierii de planeta, nagivatorii au comandat aprinderea propulsoarelor timp de 27 de minute. Arderea lor a incetinit sonda si a permis captarea acesteia de catre Marte. MRO a intrat pe orbita martiana cu o viteza de 5000 m/s.

Primele imagini de la MRO

Ajunsa la a zecea orbita facuta in jurul lui Marte, sonda Mars Reconnaissance Orbiter a realizat primele imagini cu suprafata planetei.

In momentul celei de a zecea apropieri de planeta, doua dintre camerele de la bordul sondei au fost solicitate la maxim, fiind puse sa achizitioneze cat mai multe imagini.

Imaginile sunt perfecte, acest lucru aratand ca sistemele de la bordul sondei functioneaza perfect.

In imaginea de jos se observa o comparatie intre o imagine luata cu sonda Mars Global Surveyor (lansata in 1996) si o imagine luata cu sonda MRO. Se vede foarte usor diferenta ca rezolutie a camerelor de la bordul celor doua sonde (pentru o imagine mai mare mergeti aici).

Fiecare pixel de pe imaginea sondei MRO are 87 de metri.

Dupa ce va ajunge pe orbita stabila, MRO va lua imagini ce vor avea 6 metri pe fiecare pixel.

Alte imagini pot fi gasite aici.

Sonka Adrian 
6 august 2006
actualizat 25 mai 2007