Sonda MESSENGER a făcut al doilea survol programat al planetei Mercur.
Lansată în 2004, țelul misiunii este intrarea pe orbita planetei Mercur. Acest lucru, însă, nu se poate face simplu. Este nevoie ca sonda să incetinească. Pentru a nu se transporta mult combustibil, pentru frânarea sondei, va fi folosită chiar planeta țintă și alte două planete: Terra și Venus. Astfel sonda va trece de trei ori pe lângă Mercur, fiecare trecere încetinind sonda.
Pe 6 octombrie sonda a trecut la numai 200 km de planetă și a luat peste 1200 de imagini, multe ale unor zone ce nu au fost observate niciodată.
 |
Aceasta este imaginea cu cea mai mare rezoluție, transmisă de sonda MESSENGER. Este luată de la o depărtare de 3800 km, iar cele mai mici detalii vizibile au 100 de metri. Imaginea a fost luată când Soarele răsărea deasupra craterului Machaut. Credit: NASA/Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory/Carnegie Institution of Washington |
 |
Cel mai mare crater din imagine este responsabil pentru toate miile de cratere mici ce se văd împrăștiate pe această câmpie de pe Mercur. Fragmentele mici de rocă, produse în urma impactului ce a creeat craterul mare, au căzut la rândul lor pe sol și au produs multe cratere mici. Credit: NASA/Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory/Carnegie Institution of Washington |
 |
Privind o imagine în culori false, cercetătorii pot determina ce tip de minerale există pe planetă și în ce cantitate. Aveți o asemenea imagine aici. O puteți compara cu o imagine alb-negru a planetei. Credit: NASA/Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory/Carnegie Institution of Washington |
 |
Cum ar arăta planeta văzută cu ochii noștri? Toate imaginile transmise de sondă sunt alb negru. Dar fiecare imagine este luată printr-un filtru special. Astfel se pot combina imaginile, pentru a obține planeta color. Se vede că nuanțe colorate nu există pe planetă. Credit: NASA/Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory/Carnegie Institution of Washington |
 |
Suprafața lui Mercur se înnegrește cu timpul. Ori de câte ori găsim o porțiune mai strălucitoare, înseamnă că acolo material proaspăt din subsol a fost adus la suprafață. Acesta este cazul acestui crater ce încă nu are nume. Credit: NASA/Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory/Carnegie Institution of Washington |
 |
Marea majoritate a suprafeței din imagine nu a fost văzută niciodată de ochii vre-unui pământean. Mercur rămăsese singura planetă necartografiată în întregime. Asta până la survolul nr 2 al sondei. Credit: NASA/Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory/Carnegie Institution of Washington |
 |
Material de origine vulcanică a fost excavat în urma impactului ce a produs craterul. Acest lucru reiese din culoarea întunecată a razelor. Credit: NASA/Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory/Carnegie Institution of Washington |
 |
Acest crater, a cărui raze se întind pe o jumătate de emisferă a lui Mercur, a fost observat și de pe Terra. În imaginea aceasta se pot oberva razele pe întrega emisferă. Credit: NASA/Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory/Carnegie Institution of Washington |
 |
Craterul Kuiper. Razele deschise la culoare sunt produse în urma impactului ce a creat craterul. Material venit din subsolul planetei a fost aruncat în toate direcțiile în urma exploziei. Razele acestui crater se întind pe sute de km în jurul său. Credit: NASA/Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory/Carnegie Institution of Washington |
 |
Craterul Vivaldi este considerat unul dintre cele mai spectaculoase cratere. Are 213 km în diametru, aproape cât jumătate din țara noastră de la nord la sud. Porțiunea ce desparte noaptea de zi se afla chiar în crater. Imagine luată de la 9600 km de planetă. Credit: NASA/Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory/Carnegie Institution of Washington |
 |
Razele Soarelui, ce cad razant pe această regiune, ne arată câte forme de relief se întîlnesc pe Mercur. Sonda se afla la 16.000 km depărtare de Mercur. Cele mai mici detalii au 490 de metri. Credit: NASA/Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory/Carnegie Institution of Washington |
 |
Imagine luată la numai 8 minute după apropierea minimă de Mercur. Cele mai mici detalii din imagine au numai 290 de metri. Cel mai mare crater din imagine se numește Boethius. Credit: NASA/Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory/Carnegie Institution of Washington |
 |
O porțiune din suprafața planetei, neobservată până acum. În planul apropiat se pot observa vechi bazine de impact, erodate de cratere mai noi. În fundal, o câmpie mercuriană, semna că suprafața este mai nouă. Sonda se afla la 16.300 km depărtare de planetă când a luat această imagine. Credit: NASA/Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory/Carnegie Institution of Washington
|
 |
Aceasta este una dintre primele imagini luate de sondă. Se afla la 27.000 km depărtare de Mercur. Pe planetă se pot vedea detalii de 5 km. Credit: NASA/Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory/Carnegie Institution of Washington |
 |
Această imagine este luată la 90 după ce sonda a trecut pe lângă planetă. Sub centrul imaginii se poate observa un crater strălucitor. Este Kuiper, un crater de numai 62 km în diametru. O mare parte din imagine arată o porțiune a lui Mercur neobservată de pe Terra. Interesante sunt razele strălucitoare ce par că provin de la un crater foarte mic, situat la nord. Credit: NASA/Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory/Carnegie Institution of Washington |
 |
Imagine luată de la numai 1800 km depărtare. Se poate observa craterul Polygnotus, cel mai mare din partea de sus a imaginii, ce are 133 km în diametru. Un alt crater, la fel de mare, se află în stânga sus. Se numește Boethius. Se poate vedea cum textura suprafeței din cratere diferă de cea din jurul acestora. Credit: NASA/Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory/Carnegie Institution of Washington |
 |
Imagine luată cu 58 de minute înainte de apropierea minimă, pe când sonda se afla la 17.100 km depărtare. Întreaga imagine ne prezintă un peisaj niciodată observat de pe Terra. |
