|
Vânătoarea de sonde marțiene
De când a ajuns la Marte, sonda Mars Reconnaissance Orbiter (MRO) înregistrează cele mai detaliate imagini luate vreodată ale suprafeţei planetei. Pe lângă imagini ale diferitelor forme de relief, MRO a fost pus la treabă: să fotografieze sondele ce au asolizat pe Marte, în decursul timpului.  Roverul Spirit văzut de pe orbită de către sonda MRO. În imagine se văd şi urmele lăsate de acesta. Credit: NASA/JPL-Caltech/University of Arizona  Roverul Opportunity se află la margine craterlui Victoria. Spre stânga (deasupra săgeţii se văd urmele lăsate de rover. Credirt: NASA/JPL-Caltech/University of Arizona Combinând imaginile luate de pe suprafaţa planetei cu cele luate de pe orbită se pot afla mai multe detalii despre terenul din fiecare loc de asolizare. Primele imagini sunt ale roverelor Spirit şi Opportunity. Opportunity se află la marginea craterului Victoria în emisfera opusă locaţiei unde se află Spirit. Pe imaginile transmise de MRO se pot vedea multe detalii: micul crater produs la impactul cu solul, parasutele ce au redus viteza sondei precum şi rămăşite ale carapacei în care a stat roverul în timpul intrării în atmosfera marţiană. Spirit este funcţional şi se află momentan în dealurile Columbia. Silueta roverului Spirit este vizibilă în imaginile luate în dealurile Columbia. Pe lângă Spirit, în imagine se văd si urmele acestuia. Imaginile luate de MRO au permis reconstituirea 3D a locului unde se afla Spirit.
 Sonda Viking 1 iese în evidentă în imaginea transmisă de MRO. Viking 1 are 3 m în diametru. Credit: NASA/JPL-Caltech/University of Arizona
Sonda Viking 1, prima sondă ce a transmis imagini de pe suprafaţa planetei în 1976, a fost prinsă în imaginile MRO. Pe lângă sondă se poate observa şi paraşuta sa. Este o surpriză pentru că nimeni nu se aştepta ca după 30 de ani paraşuta să mai fie vizibilă. În imagine se disting şi câţiva dintre bolovanii ce se află lângă sondă. Mars Pathfinder a asolizat pe 4 iulie 1997 şi a funcţionat până în septembrie. A constat dintr-o platformă şi un mic rover, numit Sojourner.  Sonda Mars pathfinder văzută de pe orbită. În imagine se vede platforma de pe care a coborât roverul Sojourner. Credit: NASA/JPL/Univ. of Arizona/USGS În imaginile transmise de MRO se vede platforma de pe care a coborât roverul. Se mai observă câţiva bolovani dar şi o pată ce se crede că ar fi Sojourner. Pata nu se află în locul unde se ştie că a rămas roverul. Dacă acea pată este Sojourner atunci acesta s-a mai plimbat pe Marte încercând zadarnic să restabilească contactul cu Pământul. Şonka Adrian |
|||