|
Simţindu-se singuri în univers pământenii caută neîncetat viaţă în alte locuri. Cum stelele nu sunt accesibile în mod direct, singurele corpuri cereşti pe care putem căuta rămân planetele din sistemul solar. Din cele opt planete ce se rotesc în jurul Soarelui pe numai una există o foarte mică şansă ca viaţă să fi existat sau chiar să existe. Aceasta este planeta Marte. Dar pentru a găsi viată trebuie să găsim toate elementele care duc la apariţia ei. Unul din elemetele fără de care viaţa nu poate exista este apa in stare lichida.  Depozit nou într-un crater din regiunea Terra Sirenum (lat 36,6 sud, lat 161,8 vest). În prima imagine, luată pe 22 dec 2001 nu se văd decât nişte ravene şi un depozit de culoare albă. În imaginea din dreapta, luată pe 26 aug 2005, se observă că într-una din ravene a apărut un depozit de culoare deschisă. Credit: NASA/JPL/Malin Space Science Systems Pe Terra suntem înconjuraţi în permanenţă de apă în toate formele: gazoasă, lichidă şi solida (gheată). Asta pentru că condiţiile de temperatura si de presiune de pe planeta noastră permit acest lucru. Nu acelaşi lucru se poate spune despre Marte: presiunea atmosferică este foarte mică, iar temperatura variază mult de la noapte la zi. Din acest motiv pe Marte nu exista decât apa în stare gazoasă şi solidă (gheaţă). Iată că pe imagini luate cu sonda NASA Mars Global Surveyor se observă depozite de sedimente aparute din senin, ce au aspect de parcă ar fi fost duse de apă.  Depozit într-un crater din regiunea Centauri Montes (latitudine 38,7 sud, longitudine 263,3 vest). Se crede că depozitul s-a format între 30 august 1999 şi 21 februarie 2004. Depozitul arată ca şi cum acolo ar fi existat un şuvoi de apă care a curs pe versantul craterului şi a transportat cu el nisip şi praf. Se observă cum psibilul şuvoi de apă s-a ramificat, ocolind astfel un obstacol. Credit: NASA/JPL/Malin Space Science Systems Forma depozitelor arată că acestea au fost transportate de un lichid ce se comporta exact ca apa
pe Pământ: capătul din aval al suvoiului are ramificaţii subţiri, asemănătoare cu niste degete Culoarea deschisă a depozitelor arată că acestea nu sunt formate din scurgeri de praf de pe marginea superioară a cratrelor. În imaginile de până acum scurgerile de praf sau de nisip sunt întunecate. Cercetătorii cred că depozitele pot fi compuse din gheaţă sau sare. Se pare că, din când în când, apa iese la suprafaţă din subsolul marţian şi curge pe versanţii
craterelor. Există deci un proces prin care apa rămâne în stare lichidă undeva sub suprafaţa În regiunile unde s-au descoperit noile depozite de sedimente mediul este mult mai arid decât în
cele mai aride deşerturi de pe Terra. Sonka Adrian |
|||