Comete - observații


Cometa C/2004 Q2 Machholz a fost vizibilă
în primăvara lui 2005. În imaginea de mai sus
se vede şi coada cometei. Stelele apar ca nişte
dâre pentru că cometa se mişca printre ele.
Imagine de Adrian Şonka

Cometele sunt corpuri cereşti ce pot fi văzute numai când se apropie de Soare. Atunci ele devin strălucitoare şi lasă în urmă o coadă.

Cometele strălucitoare, ce devin vizibile cu ochiul liber, sunt foarte rare. În 1997 cometa Hale-Bopp s-a văzut câteva luni pe cerul României. În 2007 cometa 17P/ Holmes a erupt şi a devenit vizibilă cu ochiul liber.

De la Observator, prin instrumentele noastre, putem urmări şi cometele slabe ca strălucire. Acestea nu sunt la fel de impresionante, dar au coadă, nucleu şi se pot observa detalii interesante.










Galerie de imagini

 

 


Cometa 103P/ Hartley pe 23 octombrie 2010. Cometa se afla în constelația Camelopardalis, la 18.400.000 km de Pământ

Cometa 103P/ Hartley pe 22 octombrie 2010. Cometa se afla în constelația Auriga, la 18.200.000 km de Pământ

Cometa 103P/ Hartley pe 12 octombrie 2010. Cometa se afla în constelația Camelopardalis, la 19.900.000 km de Pământ
Cometa 103P
Cometa 103P/ Hartley pe 20 septembrie 2010. Cometa se afla în constelația Andromeda, la 37.207.500 km de Pământ

Cometa C/2007 Q3 (Siding-Spring) pe 1 aprilie 2010.

Cometa 29P/Schwassmann-Wachmann 1, 4 feb 2010.

C/2006 W3 Christensen pe 20 iunie 2009

C/2007 N3 Lulin pe 15 mai 2009

C/2006 W3 Christensen pe 10 noiembrie 2008

C/2006 W3 Christensen pe 16 octombrie 2008

C/2006 OF1 Broughton pe 30 septembrie 2008

29P/Schwassmann-Wachmann pe 28 ian 2008

 

 

Următoarele comete au fost observate de la Observator (cele mai recente observaţii sunt sus):



Despre imagini

Imaginile făcute cometelor arată ciudat. Stele sunt dungi sau apar de mai multe ori la rand pentru că în timpul expunerilor cometa se mişcă printre stele. Când se adună mai multe imagini stelele apar de mai multe ori.

Imagini în culori false: aceste imagini sunt colorate special pentru a se vedea distribuţia gazului şi a prafului în coama şi coada cometei. Culorile sunt atribuite în funcţie de strălucirea pixelilor.

Pentru a se observa jeturile emise de nucleu se aplică un algoritm numit Larson Sekanina. Acesta roteşte imaginea şi o scade de câteva ori. Unde imaginea conţine stele şi dungi negre, a fost scăzută.