In trecut aparitia unei "stele cu coada" producea panica in randul oamenilor, anuntand dezastre sau chiar sfarsitul lumii. Aceste "stele cu coada" apareau din cand in cand pe cer, se miscau cu repeziciune printre stele, dupa care nu se mai vedeau. Cert este ca niciodata "stelele cu coada", numite astazi "comete" nu au adus cu ele sfarsitul lumii.

Cometa C/2002 V1 (NEAT). Credit: ESA.

Locul cometelor in sistemul solar

Stim acum ca cometele sunt ramasite de la formarea sistemului solar, un fel de "deşeuri cosmice". Sunt corpuri formate din parf amestecat cu gaz inghetat.

Ele orbiteaza in jurul Soarelui la distante foarte mari, gasindu-se in doua regiuni: dupa planeta Neptun, in regiunea numita Centura lui Kuiper si intr-o regiune numita "Norul lui Oort", situata la marginea sistemului solar.

Traiectoria unor comete din centura lui Kuiper este schimbata de catre planeta Neptun si nucleele ighetate isi incep drumul catre Soare. Astfel apar cometele scurt-periodice, ce se reintorc in preajma Soarelui odata la cativa ani (sau cateva zeci de ani).

In norul lui Oort lucrurile stau altfel. Acolo Soarele este doar o lumina slaba. Forta de atractie a lui nu este mai mare decat a unor stele vecine ce se pot apropia pe langa Norul lui Oort. Uneori un asemnea corp de gheata este atras incet, incet de catre Soare si isi incepe drumul catre acesta. Se estimeaza ca unei comete din acesta regiune ii ia aproximativ 30.000.000 de ani sa ajunga in vecinatatea Soarelui. Cateva mii de miliarde de comete se gasesc in norul lui Oort.

Majoritatea cometelor nu se apropie foarte mult de Soare, dar exista un tip de comete ce se apropie atat de mult de Soare incat sunt vaporizate de acesta.

Structura cometelor

Un nucleu de cometa este compus din praf si gaz inghetat, unele putand avea si un nucleu de roca. Chiar daca cometele devin stalucitoare, nucleele lor sunt unele dintre cele mai intunecate obiecte. Un nucleu reflecta 4% din lumina care cade pe el. Ca exemplu, asfaltul reflecta 7%. Pe masura ce cometa se apropie de Soare, se incalzeste. Cometa devine stralucitoare si poate fi observata de pe Pamant prin instrumentele astronomice. In jurul nucleului se formeaza un nor imens de gaz, numit coama. Coama se mareste pe masura ce cometa sa apropie de Soare. Caldura Soarelui forteaza nucleul de gheata sa se topeasca (sa sublimeze). Asa apar jeturi de gaz si praf, lungi de zeci de mii de kilometri. Coma are acum sute de mii de kilometri diametru.

Nucleul cometei Wild2. Imagine luata de sonda Stardust. Credti: NASA

Presiunea luminii ce vine de la Soare, precum si vantul solar (o emisie continua de particule de la Soare) obliga coma sa se alungeasca in directia opusa Soarelui. Asa apar cozile cometelor. Cozile cometelor pot fi formate din gaz si din praf.

S-a descoperit in 1996 ca cometele emit energie in domeniul X (raze X). Razele X se produc datorita interactiei particulelor incarcate emise de soare cu coama cometei (cu particulele de gaz din coama). Acesti ioni capteaza unul sau mai multi electroni, emitand astfel raze X.

Tipuri de comete

Dupa modul in care se rotesc in jurul Soarelui avem mai multe tipuri de comete.

Cometele scurt periodice, sunt comete ce au orbite asemanatoare cu a planetelor sau a asteroizilor. Aceste comete isi au originea in centura lui Kuiper. Cea mai cunoscuta cometa de acest tip este cometa 2/P Encke, care se reintoarce odata la 3,3 ani la Soare.

Cometele neperiodice vin din norul lui Oort, trec pe langa Soare si nu se mai intorc vreodata. Perioada lor poate fi foarte mare (mai mare de 1000 de ani) sau pot fi "aruncate" de Soare in spatiu.

Exemplu de cometa periodica, cu perioada de 6,49 de ani. Cometa are o orbita asemanatoare cu a asteoizilor. g

Exemplu de cometa neperiodica. Se observa orbita cometei (cu albastru) se prelugeste la nesfarsit. Acesta cometa nu se va mai intoarce niciodata la Soare

Misiuni spatiale catre comete

De-a lungul anilor au fost trimise mai multe misiune spre comete. Un articol dedicat acestor misiuni se gaseste aici.

Numele cometelor

Numele cometelor se da dupa descoperitorii lor. Este o regula sa se dea maxim trei nume unei comete, in cazul in care exista mai multi descoperitori.

Pe langa numele cometei, mai exista un cod de contine: anul descoperirii cometei, o litera ce indica luna in care s-a descoeprit cometa, si o cifra ce se da in cazul in care s-au descoperit mai multe comete in acea luna. Se adauga si un prefix: "P" in cazul in care cometa e periodica, "C" in cazul in care cometa nu e periodica, "X" in cazul in care orbita cometei nu este cunoscuta cu precizie, "D" in cazul in care cometa s-a fragmentat sau s-a pierdut si "A" in cazul in care cometa a fost confundata cu un asteroid.

Dupoa ce se observa o a doua trecere la periheliu (pe langa Soare) cometa primeste o cifra.

Exemple de nume de comete: 1P/Halley, 41P/Tuttle-Giacobini-Kresak, C/2006 A1 Pojmanski, C/1995 O1 Hale-Bopp.

Doar doua comete poarta un nume romanesc, si anume cometele 1943c Daimaca si cometa 1943 W1 VAN GENT-PELTIER-DAIMACA. Descoperitorul lor este un profesor de matematica din Targu-Jiu si se numeste Victor Daimaca (1892-1969).

Sonka Adrian
2 august 2006