|
Calendar astronomic - mai 2009
O varianta a calendarului, buna de scos la imprimanta, în format pdf, gasiti aici (100 kb).
Numele lunii mai ar putea veni de la zeiţa greacă Maia, identificată la romani cu zeiţa fertilităţii Bona Dea.
In traditia noastra populara, luna mai se numeste Florar.
Soarele
La începutul lunii răsare la ora 6h 06m și apune la ora 20h 19m, iar la sfârșitul ei răsare la ora 5h 35m și apune la ora 20h 52m.
Se află în constelaţia Aries (Berbecul) la începutul lunii şi în Taurus (Taurul) la sfârşitul ei.
Poziția Soarelui în constelații în lunile aprilie, mai și iunie. Imagine mai mare
Ziua se mărește cu trei minute în fiecare zi.
Data |
Durata zilei |
1 mai |
14h13m |
15 mai |
14h48m |
31 mai |
15h17m |
Luna
Între 1 şi 9 mai Luna se vedea seara. În prima zi a lunii, Luna se va afla în faza de Prim Pătrar. Momentul exact al acestei faze va fi la ora 23:44. Luna se va vedea jumătate în această seară. Se va afla în constelația Cancer, nu departe de roiul stelar M44 și steaua delta din Cancer.
Faza se va mări iar Luna va deveni Plină pe 9 mai, la ora 07:01. Când Luna se află în această fază răsare când apune Soarele și apune când răsare acesta. Chiar dacă faza de Lună Plină, geometric vorbind, nu ține mult, cu ochiul liber orice persoană va putea vedea discul complet iluminat al Lunii timp de trei zile: 8, 9 și 10 mai.
Faza va scădea și Luna va răsări din ce în ce mai târziu, cu aproximativ 30 de minute mai târziu în fiecare zi. Va deveni vizibilă în a doua jumătate a nopții. Ultimul Pătrar se va produce pe 17 mai la ora 10:26. În dimineața de 17 mai Luna se va afla în Aquarius foarte aproape, aparent, de planeta Jupiter.
Numai dacă vă treziți dimineața mai puteți vedea Luna după această fază. Secera se va subția din ce în ce mai mult, devenind foarte spectaculoasă vizual. Luna Nouă, când nu poate fi vazută va veni pe 24 mai la ora 15:11.
Vom avea câteva zile fără Lună, între 22 și 26 mai. După această dată, Luna va reapărea pe cerul de seară. Primul Pătrar, al doilea din această lună, se va produce pe 31 mai la ora 06:22. Deasupra Lunii se va afla planeta Saturn.
În drumul său printre stele, Luna se va apropia de aștrii din tabelul de mai jos. În tabel sunt trecute numai stelele ce se văd cu ochiul liber și obiectele nonstelare vizibile prin binoclu. Observând Luna în serile de mai jos puteți recunoaste obiectele de care se apropie aceasta.
Ziua şi momentul zilei |
Luna se apropie de: |
| 1, seara |
steaua delta din Cancer |
2, seara |
steaua Regulus din Leo |
3, seara |
planeta Saturn |
6, seara |
steaua Spica din Virgo |
12, după ora 00 |
steaua Brachium din Libra |
11, după miezul nopții |
steaua Antares din Scorpius |
17, dimineața |
planeta Jupiter |
21,dimineața |
planetele Venus și Marte |
| 27, seara |
stelele Castor și Pollux din Gemini |
| 28, seara |
roiul stelar M44 din Cancer |
| 30, seara |
steaua Regulus din Leo |
| 31, seara |
planeta Saturn |
Mai multe despre fazele Lunii aici.
Mersul planetelor vizibile cu ochiul liber
Saturn se află pe cerul de seară, Jupiter se vede în a doua jumătate a nopții iar pe cerul de dimineață se pot observa Venus și Marte.
În primele cinci zile ale lunii se va mai putea observa planeta Mercur care se află în Taurus. Bineînteles că o puteți vedea la 30-40 de minute după ce apune Soarele, înspre sud-vest, foarte aproape de orizont. Din orașe, de unde orizontul nu este liber, este aproape imposibil să observăm planeta. Mercur se va afla lângă aglomerarea stelară Pleiadele, sau Cloșca cu Pui. Va fi mult mai strălucitoare decât stelele din roi. Dacă aveți un binoclu în puteți îndrepta spre Pleiade și veți vedea mai multe stele decât cu ochiul liber. Pe 18 mai se va afla în conjuncție inferioară, adică între noi și Soare.
Planeta cu inele, Saturn, nu are nevoie de nici o introducere. Rămâne vizibilă pe cerul de seară și în luna mai. După ce se întunecă o puteți găsi înspre sud, la 60 de grade altitudine, în constelația Leo. Saturn are o culoare gălbuie și poate fi deosebită de stele prin faptul că nu scintilează (sclipește). Strălucirea planetei scade pentru că distanța dintre aceasta și Terra crește.
Pentru că Saturn este o planetă înseamnă că se mișcă printre stele. Dar, pentru că departarea de Soare este foarte mare, nu se mișcă foarte repede. Puteți încerca să vedeți, observând poziția planetei din săptămână în săptămână cum se apropie de steaua vizibilă mai jos de planetă, nu foarte departe. Steaua este chi Leonis. Până pe 17 mai Saturn se va apropia de stea, iar după această dată se va îndepărta. Se va schimba sensul mișcării planetei.
Prin telescoape se poate vedea, încă, sistemul de inele. Maxim cinci sateliți se pot observa prin instrumentele medii ca dimensiuni.
Luna va trece prin zona în care se află Saturn pe 3, 4 și 31 mai.
Jupiter, cea mai mare planetă, răsare la începutul lunii la ora 3 și la sfârșitul acesteia la ora 1. Devine observabilă în a doua jumătate a nopții. Dar va răsări din ce în ce mai devreme, până când, din iulie, va putea fi văzută seara. Pe 16 mai Jupiter se va afla la cuadratură vestică, adica la 90° de Soare.
O conjuncție foarte spectaculoasă se va produce pe 17 mai când Luna se va afla chiar deasupra planetei. Secera Lunii și Jupiter vor forma un duo ce poate fi lesne fotografiat. Doar puneți aparatul pe un trepied și expuneți. Cei doi aștri vor răsări pe 17 mai în jurul orei 3.
Nu departe de Jupiter, în aceeași constelație (Capricornus) se află Neptun. Nu poate fi observat cu ochiul liber dar printr-un binoclu se vede foarte ușor, ca o stea. Depărtarea minimă, aparentă, dintre cele două planete se va produce pe 27 mai.
Luna, Venus și Marte pe cerul de dimineață. 20-22 mai, ora 5:15. Imagine mai mare
Dimineața avem pe cer două planete: Venus și Marte. Venus este foarte strălucitoare pe când Marte se poate distinge destul de greu pe cerul luminos.
Venus se mișcă destul de repede, mult mai repede decât Marte. Separația dintre cei doi aștri va crește pe măsură ce Venus se îndepărtează aparent de Soare. Luna va trece pe deasupra celor două planete în dimineața de 21 mai.
În luna iunie veți putea observa cum aceste două planete se vor apropia una de alta.
Tot în acea zonă se află și planeta Uranus, destul de greu de detectat pe cerul iluminat de razele Soarelui.
Între 3 și 5 mai va fi activ curentul de meteori eta Aquaride. Rămășițe din coada de praf a cometei Halley vor intra în atmosfera planetei noastră și vor arde. Vom putea vedea cu ohiul liber dârele luminoase lăsate de acestea, numite popular „stele căzătoare” și științific „meteori”. În această săptămână se vor putea vede 30 de stele căzătoare pe oră, iar în noaptea de 5 spre 6 mai, când va fi maximul, se vor vedea 60 pe oră.
Mai multe despre cum se pot observa meteorii aici.
ConstelaȚii vizibile pe cerul de searĂ
La orizontul nordic sunt vizibile constelaţiile Cassiopeia şi Cepheus (Cefeu), iar deasupra lor, în direcţia meridianului, constelaţiile Ursa Minor (Ursa Mică) şi Ursa Major (Ursa Mare).
Spre zenit se află acum Bootes (Bouarul), Leo (Leul) şi Virgo (Fecioara), iar spre sud, Corvus (Corbul) şi Crater (Cupa).
Spre apus, puţin deasupra orizontului, se mai disting Perseus (Perseu), Gemini (Gemenii) şi Canis Major (Câinele Mic), iar la răsărit îşi fac apariţia Hercules (Hercule), Ophiucus (Ofiuc) , şi ceva mai târziu, frumoasele constelaţii Lyra (Lira) şi Cygnus (Lebăda).
Fenomenele lunii mai
Tot în această lună:
|