Calendar astronomic - mai 2013

O variantă a calendarului, bună de scos la imprimantă, în format pdf, găsiți aici (120 kb).

Numele lunii mai ar putea veni de la zeiţa greacă Maia, identificată la romani cu zeiţa fertilităţii Bona Dea.

În tradiția noastră populară, luna mai se numește Florar

 

Soarele

Momentele de răsărit și apus ale Soarelui sunt calculate cu o precizie de un minut. Din cauza condițiilor atmosferice (presiunea atmosferică, umiditatea, etc.), momentele observate pot fi diferite.

Data
Răsăritul și apusul Soarelui
 
București
Centrul țării Sudul tării Nordul țării Estul țării Vestul țări
1 mai
Răsărit 06:07 06:07 06:13 06:03 05:55 06:24
Apus 20:19 20:27 20:21 20:31 20:14 20:44
10 mai
Răsărit 05:55 05:54 06:01 05:50 05:42 06:11
Apus 20:30 20:38 20:32 20:43 20:26 20:55
20 mai
Răsărit 05:43 05:43 05:50 05:37 05:30 06:00
Apus 20:41 20:50 20:43 20:56 20:38 21:07

Calculați când răsare Soarele.

Durata zilei se va mări în timp ce durata nopții se va micșora. Cele mai lungi zile se vor produce în nordul țării și vor fi cu 30 de minute mai lungi decât în sud.

Data
Durata zilei
București
Centrul țării Sudul tării Nordul țării Estul țării Vestul țării
1 mai
14h13m
14h21m
14h10m
14h29m
14h21m
14h21m
10 mai
14h36m
14h45m
14h32m
14h55m
14h45m
14h45m
20 mai
14h58m
15h09m
14h53m
15h20m
15h09m
15h09m

Aparent, Soarele va începe luna în constelația Aries și va intra în Taurus pe 15 mai. Între 19 și 25 mai vom putea vedea Pleiadele în preajma Soarelui, dacă privim imaginile luate de satelitul SOHO.


Poziția aparentă a Soarelui în luna mai

Văzut de pe Soare, Pământul se va afla în constelața Virgo între 1 și 20 mai și în Scorpius în restul lunii. Pe 31 mai planeta noastră se va afla la nord de steaua Antares din Scorpius.

Spre sfărșitul lui mai, Pământul devine vizibil seara de pe planeta Marte. Va avea magnitudinea -2, o strălucire aparentă asemănătoare cu cea a planetei Jupiter văzută de pe Pământ.

Luna


Fazele Lunii în mai 2013

În primele zece zile ale lunii mai Luna se va vedea în a doua jumătate a nopții, spre dimineață.

Ultimul Pătrar se produce pe 2 mai, ora 14:14, și găsește Luna în constelația Capricornus, chiar lângă stelele α și β (numite Algedi și Dabih). Luna răsare la ora 2 dimineața și cu aproximativ 40 de minute mai târziu în fiecare zi.

Faza scade și în consecință secera se subțiază. În dimineața de 3 mai o găsim între stelele δ din Capricornus (jos) și β din Aquarius (sus), iar până la Lună Nouă nu va mai întâlni obiecte strălucitoare.

Luna Nouă se produce pe 10 mai, ora 3:28, în acea zi nefiind vizibilă din cauza apropierii aparente de Soare.

În acea zi se produce o eclipsă inelară de Soare, vizibilă din Australia și oceanul Pacific

Luna apare pe cerul de seara pe 11 mai când o puteți vedea în jurul orei 21 în preajma stelei Aldebaran. Sub Lună se găsește planeta Venus și deasupra Jupiter. Totul va fi vizibil cu ochiul liber dacă orizontul vestic vă premite observarea Soarelui la apus.

Pe 12 mai o găsim lângă Jupiter, iar pe 15 undeva între stelele Castor și Pollux din Gemini și Procyon din Canis Minor.

Pe 13 mai Luna se va alfa în constelația Orion, foarte cunoscută dar nefiind una din constelațiile zodiacale (cele prin care trec planetele). Orbita Lunii este înclinată față de planul sistemului solar, acesta fiind motivul pentru care se află uneori în constelații neobișnuite.


Luna, Venus și Jupiter: 11-13 mai, ora 21

 

Primul Pătrar se produce pe 18 mai, ora 7:35. În acea seară Luna se va afla în preajma stelei Regulus din Leo, dar se va afla în constelația Sextans.

În serile de 21, 22 și 23 mai Luna cochetează cu planeta Saturn, aflându-se pe cer în constelația Virgo. Pe 21 veți vedea în stânga Lunii steaua Spica din Virgo, care se va afla în seara următoare în dreapta discului selenar. Pe 22 în stânga Luniii se află planeta Saturn. Pe 23 mai găsim pe Saturn în dreapta Lunii și la stânga pe steaua Zubenelgenubi din Libra.

Pe 25 mai avem Lună Plină, la ora 7:25. O vom vedea plină în serile de 24 și 25 mai și se va afla jos pe cer, în constelațiile Libra și Ophiucus.

Începând cu ora 7 dimineața are loc o eclipsă de Lună prin penumbră, fenomen care nu se poate observa din țara noastră Pe 29 mai Luna răsare la miezul nopții și se află pe cer acolo unde se afla și pe 1 mai.

Pe 31 mai se produce Ultimul Pătrar, la ora 21:58, această lună calendaristică având două asemenea faze.

 

Mai multe despre fazele Lunii aici. Calculați când răsare Luna. Calculați când se apropie Luna de Terra.


Mersul planetelor pe cerul de seară

Spre sfârșitul lunii trei planete fac spectacol după apusul Soarelui, iar Saturn rămâne pe cer toată noaptea.

Când se văd planetele (la mijlocul lunii)
Seara
Miezul nopții
Dimineața
Venus (înspre vest) Saturn (înspre sud) Neptun (înspre sud-est)
Jupiter (înspre vest)   Uranus (înspre est)
Saturn (înspre sud-est)    

Trei planete fac spectacol după apusul Soarelui, în ultima jumătate a lui mai, Venus, Jupiter și Mercur, care se întâlnesc aparent pe cer, formând o „conjuncție”.

Chiar în primele zile ale lui mai Venus și Jupiter se pot vedea după apusul Soarelui, Venus mai greu pentru că se află jos pe cer și apune la 30 de minute după Soare. Jupiter se află sus pe cer imediat cum se face noapte.

În fiecare zi Jupiter se apropie aparent de Soare iar Venus se îndepărtează, cele două planete întâlnindu-se la sfârșitul lunii.


Trei planete la apusul Soarelui: 20 mai -1 iunie, ora 21. Mai multe imagini aici

 

Aveți posibilitatea să identificați cele două planete în seara de 10 și 11 mai când Luna se află lângă Venus (pe 10 mai) și Jupiter (pe 11 mai). După ce le-ați văzut reveniți la fiecare apus de Soare căci nu veți regeta.

Veți vedea cum Venus se apropie (aparent) de Jupiter, distanța pe cer scăzând de la seară la seară.

Pe 19 mai, în jurul orei 21, le veți vedea aliniate împreună cu un alt astru strălucitor, planeta Mercur, care tocmai ce se îndepărtează aparent de Soare, devenind vizibil seara. Scena se poate observa la 30-40 de minute după apusul Soarelui, în aceeași direcție.


Trei planete la apusul Soarelui: 20-24 mai, ora 21. Mai multe imagini aici

 

În continuare cele trei planete se apropie una de alta, între 24 și 29 mai fiind atât de apropiate una de alta încât se vor vedea toate trei printr-un binoclu 7x50 (sau care are câmpul vizual aparent de minim 5°). Le veți putea vedea între orele 21 și 22, pe un cer încă luminos (în crepuscul), înspre nord-vest, nu foarte sus față de orizont. Aveți nevoie de un loc de unde se poate vedea apusul Soarelui pentru a vedea conjuncția și eventual un binoclu prin care veți vedea mai bine planetele. Binoclul nu este necesar, doar util.

Pe 24 mai Mercur se află mai aproape de Venus decât de Jupiter, iar pe 28 mai Venus și Jupiter vor fi una lângă alta.


Trei planete la apusul Soarelui: 26-30 mai, ora 21. Mai multe imagini aici

 

Cele trei planete rămân seara pe cer și după 31 mai, Jupiter fiind prima care dispare în razele Soarelui, cândva după 5 iunie.

Dacă tot avem trei planete una lângă alta, este momentul să le și vedem prin telescop. Poziția lor pe cer nu este cea mai potrivită pentru observații la putere mare dar încercați. Jupiter se vede ca un disc complet, străbătut de două dungi mai închise la culoare, Mercur se află în fază care se modifică de la zi la zi, iar Venus se vede ca un disc mic și alb, de trei ori mai mic (aparent) decât al lui Jupiter.

Planeta Saturn se poate vedea toată noaptea, fiind într-o poziție excelentă (față de Soare și Terra) pentru observații prin telescop. O găsiți lângă steaua Spica din Virgo, un astru cu o strălucire asemănătoare. Veți vedea totuși o diferență: steaua pâlpâie (scintilează) iar planeta nu.

Puteți identifica planeta în serile de 21, 22 și 23 mai când Luna se află în zonă. Pe 21 veți vedea în stânga Lunii steaua Spica din Virgo, care se va afla în seara următoare în dreapta discului selenar. Pe 22 în stânga Luniii se află planeta Saturn. Pe 23 mai găsim pe Saturn în dreapta Lunii și la stânga pe steaua Zubenelgenubi din Libra.

Neptun răsare în jurul orei 2, iar Uranus după aproape alte două ore. Pentru că cele două planete nu se pot vedea prin telescop, aveți nevoie de o hartă cu poziția lor. Ca orientare pe cer e bine să știți că Neptun se află în constelația Aquarius, iar Uranus în Pisces.

Cei ce doresc să observe planetele prin telescoapele astronomice și nu știu cam ce ar putea vedea pot folosi imaginea de mai jos. Sunt trecute planetele vizibile prin telescoape și diametrul lor aparent (la scară).


Așa arată planetele văzute printr-un telescop la putere medie (100-150x) în luna mai 2013

Faza planetei Mercur suferă modificări rapide, observabile prin telescop după mijlocul lui mai. Planeta Saturn se află poziționată perfect pentru observații prin telescop.

 

Sistemul solar în luna mai 2013


Poziția planetelor în luna mai 2013

Pe 10 mai planeta Mercur se află la cea mai mare depărtare de Terra, la 198.965.000 km. Pe 11 mai Mercur va trece prin spatele discului Solar, văzut de pe Pământ, aflându-se în conjuncție inferioară.

 

Constelații vizibile pe cerul de seară


Cerul lunii mai 2013

Crepusculul în luna mai durează mult. Noaptea vine greu și, în unele zone de pe glob, nu mai vine de loc. La latitudini mai mari, doar în prima săptâmână a lunii mai este noapte.

Cerul nopților de mai este dominat de steaua strălucitoare, de culoare gălbuie, Arcturus din constelația Bootes (Bouarul). Magnitudinea ei este 0, acest lucuru însemnănd că este una din cele mai strălucitoare stele de pe cer. Comparați culoarea lui Arcturus cu cea a stelei Spica din Virgo și veți vedea diferența dintre o stea gălbuie și un albă.

Înspre sud, nu foarte departe de orizont, se afla o parte din Virgo dar și constelația Libra. Aproape de miezul nopții răsare Antares, o stea roșie-portocalie din constelația Scorpius. Numele de „Antares” vine de la „rivalul lui Ares” adică Marte, culoarea roșie a stelei fiind asemănătoare cu cea a planetei Marte.

Steaua δ Scorpii a produs surprize în ultimii ani, devenind o stea a cărei strălucire se schimbă. Este o stea foarte luminoasă, pe cale de a se distruge prin ejectarea în spațiu a straturilor exterioare.

Deasupra constelației Scorpius întâlnim pe Ophiucus, „omul cu șarpele”. Este o constelație mare, cu puține stele strălucitoare dar cu un număr mare de roiuri globulare. Hercules se află înspre est, sus pe cer la miezul nopții. Putem identifica undeva între Ophiucus și steaua Vega, un patrulater care reprezintă partea cea mai ușor de indentificat din constelație. Undeva în patrulater, pe latura dinspre vest, se află roiul globular M13, unul dintre cele mai spectaculoase de pe cer.

La est de Hercules se află strălucitoarea stea Vega. Este cu puțin mai slabă ca strălucire decât Arcturus și face parte din constelația Lyra. Stelele aflate la est și sud de Vega, nu foarte departe de aceasta, constituie instrumentul muzical lira.

Mai sus de Vega întâlnim pe Draco, Dragonul. Capul său este un patrulater aflat chiar la nord de Lyra, iar corpul șerpuiește printre constelațiile Hercules, Ursa Minor și Ursa Major.

La sfârșitul scurtelor nopți de mai, Hercules se va afla înspre sud, în meridian, iar triunghiul de vară (format din stelele Vega, Deneb și Altair) va domina cerul de sud-est. Antares se va afla înspre sud iar constelația Sagittarius răsare înspre sud-est.



Fenomenele lunii mai

 

Tot în această lună

Adrian Șonka
02-May-2013 22:55