Calendar astronomic - mai 2015

O variantă a calendarului, bună de scos la imprimantă, în format pdf, găsiți aici (100 kb).

Numele lunii mai ar putea veni de la zeiţa greacă Maia, identificată la romani cu zeiţa fertilităţii Bona Dea.

În tradiția noastră populară, luna mai se numește Florar

 

Soarele

Momentele de răsărit și apus ale Soarelui sunt calculate cu o precizie de un minut. Din cauza condițiilor atmosferice (presiunea atmosferică, umiditatea, etc.), momentele observate pot fi diferite.

Data
Răsăritul și apusul Soarelui în mai 2015
 
București
Centrul țării Sudul tării Nordul țării Estul țării Vestul țări
1 mai
Răsărit 06:08 06:09 06:13 06:04 05:56 06:26
Apus 20:21 20:29 20:25 20:34 20:17 20:47
10 mai
Răsărit 05:56 05:55 06:01 05:49 05:43 06:13
Apus 20:32 20:41 20:35 20:47 20:28 20:58
20 mai
Răsărit 05:44 05:44 05:50 05:37 05:30 06:01
Apus 20:43 20:53 20:46 21:00 20:41 21:10

În calculele de mai sus s-au folosit ca loc de observație următoarele coordonate geografice: București - 44,4° latitudine nordică, 26,1° longitudine estică; centrul țării - 46° latitudine nordică, 25° longitudine estică; sudul țării - 43,63° latitudine nordică, 25° longitudine estică; nordul țării - 47,63° latitudine nordică, 25° longitudine estică; estul țării - 46° latitudine nordică, 28,15° longitudine estică; vestul țării - 46° latitudine nordică, 20,75° longitudine estică.

Calculați când răsare Soarele în orașul vostru.

Durata zilei se va mări în timp ce durata nopții se va micșora. Cele mai lungi zile se vor produce în nordul țării și vor fi cu 30 de minute mai lungi decât în sud.

Data
Durata zilei în luna mai 2015
București
Centrul țării Sudul tării Nordul țării Estul țării Vestul țării
1 mai
14h12m
14h20m
14h08m
14h28m
14h19m
14h20m
10 mai
14h35m
14h44m
14h31m
14h54m
14h44m
14h44m
20 mai
14h57m
15h08m
14h52m
15h19m
15h08m
15h08m

La începutul lunii mai, aparent Soarele se va afla în constelația Aries, iar pe 14 va intra în Taurus unde va rămâne restul lunii. Pe 22 mai, Soarele va fi în apropierea roiului deschis M45, iar în ultimele două zile ale lunii va fi în preajma planetelor Mercur și Marte.


Poziția aparentă a Soarelui în luna mai

Văzut de pe Soare, Pământul se va afla în constelața Libra până pe 22 când va trece în Scorpius și va rămâne acolo pâna pe 29. Pământul va petrece ultimele două zile din luna mai în constelația Ophiucus. Pe data de 24, Pâmântul va fi la doar 2° 27' de planeta Saturn, iar pe 29 mai, Terra, Mercur și Saturn vor forma un triunghi isoscel, cu două laturi de 4° și una de 5°. Dacă ne-am duce pe Soare, cu un binoclu 7x50, am vedea toate cele trei planete în câmp.

De pe Marte (coordonatele geografice ale Bucureștiului),Pământul va fi vizibil pe cerul de dimineață înainte de răsăriul Soarelui. Pe 15 mai planetele Terra, Mercur și Saturn se vor întâlni aparent pe cerul marțian de dimineață. O priveliște ce nu trebuie pierdută dacă vă aflați în zonă.

Luna

În primele două zile ale lunii mai, faza Lunii este „în creștere”, apropiindu-se de Lună Plină. Luna va răsări după ora 18, iar după lăsarea serii, o vom găsi în preajma stelei Spica (alfa din Virgo), o stea cu strălucire variabilă, de culoare albastră, o viitoare supernovă.


Fazele Lunii în mai 2015

 

Pe 4 mai, se produce faza de Lună Plină la ora 06:42. Luna se va vedea pe tot timpul nopții și o vom găsi în centrul constelației Libra. Constelația arată ca un romb cu laturi inegale. Uitați-vă la Lună și dacă identificați o stea deasupra, una sub, două în linie spre stânga și una la dreapta, ați învățat o constelație.

Pe 5 căutați Luna în jurul orei 23 spre sud. În dreapta ei la 4° se află planeta Saturn, ale cărui inele se văd cu un binoclu cu mărire de 15x. Sub Saturn se află una sub cealaltă, trei stele strălucitoare în linie, toate făcând parte din constelația Scorpius. Sub Lună, găsim cea mai strălucitoare stea din acest grup: Antares, o gigantă roșie. Prin comparație cu cele trei de sub Saturn, puteți observa că Antares este întradevăr roșie iar celelalte trei alb-albastre.

De acum Luna se poate vedea în a doua jumătate a nopții. Pe 7 se va afla în constelația Ophiucus, în stânga ei la mică distanță găsim roiul globular Messier 9. Roiul se poate observa cu un binoclu, dar nu când Luna este atât de aproape.

Pe 8 și 9, Luna va trece aparent prin Calea Lactee, trecând printr-un loc bogat în roiuri stelare și nebuloase. Pe 9 se găstește printre stelele constelației Saggitarius.

Dacă sunteți treji la trei dimineața, pe data de 10 mai, și aveți orizontul sud-estic liber, căutați Luna și priviți în stânga acesteia. Cu un binoclu, după ce admirați craterele lunare, uitați-vă la cele două stele strălucitoare una sub cealaltă. În desenul artistic al constelațiilor cele două stele formează coarnele Capricornului, dar partea frumoasă nu este aceasta. Dacă le priviți cu un binoclu, amăndouă au o stea apropiată iar cele două stele apropiate la rândul lor sunt duble.

Pe 11 se produce faza de Ultimul Pătrar, la ora 13:36, Luna răsărind după ora 1 dimineața.

În următoarele patru zile, Luna va trece pe lângă stele mai puțin strălucitoare din Pisces și  Aquarius. Pe 15 înainte de răsăritul Soarelui în jurul orei 5 dimineața spre est, Luna va fi în apropierea planetei Uranus, o planetă care poate fi observată doar cu un instrument astronomic.

Până pe 17, Luna se va vedea ca o seceră foarte subțire aproape de orizont, înainte de răsăritul Soarelui.

Pe 18 se produce Luna Nouă la ora 07:13, când Luna se află în preajma Soarelui și nu poate fi observată câteva zile.

Pe 20 putem observa secera subțire a Lunii, luminată opus față de ultima oară când ați văzut-o înainte de faza de Lună Nouă. O găsiți spre vest după apusul Soarelui.

Pe 21 și 22 mai, găsim Luna în constelația Gemini, iar în dreapta secerii observăm un astru strălucitor care nu pâlpâie (nu scintilează). Astrul este Luceafărul de seară, pentru unii O.Z.N., pentru alții sora Pământului sau Ishtar. Numele său real: planeta Venus.

În dreapta Lunii pe 21 și sub Lună pe 22, se află steaua Procyon (alfa din Canis Minor).

Pe 23 mai, în jurul orei 22 spre vest, găsim Luna în constelația Cancer, în apropierea planetei Jupiter. Deasupra Lunii este Jupiter, cea mai mare planetă din sistemul nostru solar, iar în dreapta sus, cu un binoclu se pot observa Praesepele, un roi deschis de stele care se poate observa și cu ochiul liber din afara orașului.

În următoarele două zile, Luna va trece prin constelația Leo, aproape de steaua Regulus (alfa din Leo). Pe 23 găsim steaua deasupra Lunii și pe 24 în dreapta ei.

Pe 25 mai se produce Primul Pătrar la ora 20:19, când vom vedea luminată jumătatea dreaptă din discul selenar. Tot pe 25, Luna va oculta (va trece peste) steaua 43 Leonis, o stea de magnitudinea 6,1. Primul contact când Luna va acoperi steaua se va produce la 19:56UT + 3h pentru TLR.

Între 27 și 29 mai, Luna va străbate zone cu stele mai puțin strălucitoare din Leo și Virgo, pe 29 ajungând a doua oară în această lună lângă steaua Spica (de data aceasta și mai aproape una de celalată).

În ultimele două zile ale lunii, puteți găsi Luna în jurul orei 22 înspre sud, Luna va ajunge în constelația Libra iar în stânga ei se vede un astru strălucitor, planeta Saturn.

 

Mai multe despre fazele Lunii aici. Calculați când răsare Luna. Calculați când se apropie Luna de Terra.

Mersul planetelor

Imediat după apusul Soarelui le avem pe Mercur, Venus și Jupiter. Saturn răsare după ora 22, rămânând pe cer toată noaptea.

Când se văd planetele (la mijlocul lunii)
Seara
Miezul nopții
Dimineața
Mercur (înspre vest) Jupiter (înspre vest) Saturn (înspre sud-vest)
Venus (înspre vest) Saturn (înspre sud) Neptun (înspre sud-est)
Jupiter (înspre sud-est)   Uranus (înspre est)

În primele zece zile ale lunii vom putea vedea și planeta Mercur, înspre locul de apus al Soarelui, între orele 21 (de când se mai întunecă) și 22 (până apune). Planeta se vede ca o stea care nu pâlpâie, nu foarte sus față de orizont, undeva între Venus și orizont, mai aproape de cel din urmă.

Planeta începe să se apropie de Soare începând cu 11 mai, scăzând și în strălucire, și se va vedea dimineața, în luna iunie.

Venus și Mercur pe cerul de seară, în seara de 5 mai 2015, ora 21:30
Venus și Mercur pe cerul de seară, în seara de 5 mai 2015, ora 21:30

 

Există două tipuri de oameni: cei care au văzut și cei care nu au văzut planeta Venus. Cine face parte din cei care nu au văzut planeta nu au decât de făcut ceva simplu: să privească înspre locul de apus al Soarelui cândva între orele 21 și 23, în orice zi din luna mai. Astrul foarte strălucitor vizibil înspre partea aceea de cer este Venus!

Puteți folosi și Luna, care în seara de 20 mai o va avea pe Venus deasupra, pe 21 mai în dreapta sus și în seara următoare în dreapta.

Venus și Luna pe cerul de seară, în serile de 20, 21, 22 și 23 mai 2015, ora 22:20
Venus și Luna pe cerul de seară, în serile de 20, 21, 22 și 23 mai 2015, ora 22:20

 

Planeta este foarte strălucitoare și rămâne pe cer două ore, fiind vizibilă chiar și când afară este noapte (un lucru mai rar pentru planetele aflate între Pământ și Soare). O puteți vedea cum de la seară la seară se află în dreptul altor stele, după cum urmează: pe 1, 2 și 3 mai în dreapta planetei se află o stea relativ strălucitoare, Elnath sau beta Tauri, în aceste zile Venus aflându-se în „coarnele taurului”; pe 15, 16 și 17 mai în stânga planetei se va afla o stea din constelația Gemini, Mebsuta sau epsilon Geminorum; planeta traversează rapid constelația Gemini și în ultimele patru zile ale lunii le va avea în dreapta pe Castor și Pollux, cele mai strălucitoare stele din această constelație.

Viteza rapidă a lui Venus este doar o aparență, datorată de faptul că și Pământul se deplasează în jurul Soarelui, unghiul de vedere a lui Venus față de constelații modificându-se rapid.

Privită prin telescop, planeta se va modifica în fază și ca diametru: faza scade iar diametru crește, strălucirea fiind pe o pantă ascendentă până în luna iulie.

O altă planetă strălucitoare se vede pe cerul de seară, Jupiter, aflată în jurul orei 22 înspre sud-vest, mult mai sus pe cer decât Venus. Luna, care poate fi folosită la identificare planetei, se va afla în preajma lui Jupiter în serile de 23 și 24 mai.

Dacă nu vreți să așteptați până atunci, priviți în jurul orei 22 înspre sud-vest, sus pe cer, și veți vedea o stea strălucitoare, aproape la fel de strălucitoare ca Venus, aceasta fiind Jupiter. Pentru a vă asigura căutați în stânga planetei o stea, mai puțin strălucitoare dar ușor vizibilă, denumită Regulus sau alfa Leonis.

Acum că ați identificat cele două planete strălucitoare, fiți atenți și la depărtarea dintre ele, care se micșorează de la o zi la alta. Venus se apropie de Jupiter în timp ce, aparent (totul aparent) Soarele se apropie de ele. Se vor întâlni la sfârșitul lui iunie, într-o conjuncție de „zile mari”.

Sperăm că nu vă sunt de ajuns cele trei planete observate până acum, căci se mai află una pe cer. Saturn, răsare în jurul orei 22 și se vede mai bine după miezul nopții, până dimineață. O puteți vedea înspre sud-est, în jurul orei 23, destul de jos față de orizont. Planeta se află acum într-o zonă unde găsim alte trei stele din constelația Scorpius, dar nu la fel de strălucitoare.

Luna trece prin zonă în nopțile de 4/5 și 5/6 mai, în seara de 5 mai, ora 23, aflându-se chiar aproape de planetă (Saturn este în dreapta Lunii).

Saturn și Luna în serile de 3, 4, 5 și 6 mai 2015, ora 23:30
Saturn și Luna în serile de 3, 4, 5 și 6 mai 2015, ora 23:30

 

Saturn se află pe 23 mai „la opoziție”, adică în partea opusă Soarelui, văzută de pe Pământ. Opoziția înseamnă că planeta se vede toată noaptea și se află la cea mai mică depărtare de Terra, fiind o perioada propice pentru observații. Spunem „perioadă” căci planeta se va vedea la fel de bine cam o lună centrată pe opoziție.

Din păcate opoziția din acest an găsește planeta în constelația Libra, care nu se ridică foarte mult pe cer, cea mai mare înălțime deasupra orizontului atinsă de planeta fiind de 27°.

Neptun și Uranus pot fi văzute cu greu. Neptun răsare cu o oră/două înainte de Soare, iar Uranus se află destul de aproape de acesta, răsărind înaintea astrului zilei de abia la sfârșitul lunii mai.

Cei ce doresc să observe planetele prin telescoapele astronomice și nu știu cam ce ar putea vedea, pot folosi imaginea de mai jos. Sunt trecute planetele vizibile prin telescoape și diametrul lor aparent (la scară).

Așa arată planetele văzute printr-un telescop la putere medie (100-150x) în luna mai 2015
Așa arată planetele văzute printr-un telescop la putere medie (100-150x) în luna mai 2015

Faza planetei Mercur suferă modificări rapide, observabile prin telescop în luna mai. Diametrul aparent al planetei Venus se micșorează în timp ce faza crește. Planeta Saturn se află poziționată perfect pentru observații prin telescop.

 

Sistemul solar în luna mai 2015

Poziția planetelor în luna mai 2015
Poziția planetelor în luna mai 2015

Pe 23 mai planeta Saturn se află la opoziție (în partea opusă Soarelui văzută de pe Pământ). Tot în aceeași zi Saturn se va afla la cea mai mică depărtare de Terra (la perigeu), la 1,34 miliarde de km, ceva mai departe decât s-a aflat data trecută la opoziție.

Pe 7 mai planeta Mercur se află la elongație estică maximă de Soare, la 22,2° de acesta. Planeta se vede pe cerul de seară. Pe 30 mai se va afla în conjuncție inferioară cu Soarele, adică între noi și Soare. Pe 31 mai se va afla și la cea mai mică depărtare de Terra (la perigeu), la 82 milioane de km depărtare.

 

Constelații vizibile pe cerul de seară

Crepusculul în luna mai durează mult. Noaptea vine greu și, în unele zone de pe glob, nu mai vine de loc. La latitudini mai mari, doar în prima săptâmână a lunii mai este noapte.

Cerul nopților de mai este dominat de steaua strălucitoare, de culoare gălbuie, Arcturus din constelația Bootes (Bouarul). Magnitudinea ei este 0, acest lucuru însemnănd că este una din cele mai strălucitoare stele de pe cer. Comparați culoarea lui Arcturus cu cea a stelei Spica din Virgo și veți vedea diferența dintre o stea gălbuie și un albă.

Înspre sud, nu foarte departe de orizont, se afla o parte din Virgo dar și constelația Libra. Aproape de miezul nopții răsare Antares, o stea roșie-portocalie din constelația Scorpius. Numele de „Antares” vine de la „rivalul lui Ares” adică Marte, culoarea roșie a stelei fiind asemănătoare cu cea a planetei Marte.

Steaua δ Scorpii a produs surprize în ultimii ani, devenind o stea a cărei strălucire se schimbă. Este o stea foarte luminoasă, pe cale de a se distruge prin ejectarea în spațiu a straturilor exterioare.

Deasupra constelației Scorpius întâlnim pe Ophiucus, „omul cu șarpele”. Este o constelație mare, cu puține stele strălucitoare dar cu un număr mare de roiuri globulare. Hercules se află înspre est, sus pe cer la miezul nopții. Putem identifica undeva între Ophiucus și steaua Vega, un patrulater care reprezintă partea cea mai ușor de indentificat din constelație. Undeva în patrulater, pe latura dinspre vest, se află roiul globular M13, unul dintre cele mai spectaculoase de pe cer.

La est de Hercules se află strălucitoarea stea Vega. Este cu puțin mai slabă ca strălucire decât Arcturus și face parte din constelația Lyra. Stelele aflate la est și sud de Vega, nu foarte departe de aceasta, constituie instrumentul muzical lira.

Mai sus de Vega întâlnim pe Draco, Dragonul. Capul său este un patrulater aflat chiar la nord de Lyra, iar corpul șerpuiește printre constelațiile Hercules, Ursa Minor și Ursa Major.

La sfârșitul scurtelor nopți de mai, Hercules se va afla înspre sud, în meridian, iar triunghiul de vară (format din stelele Vega, Deneb și Altair) va domina cerul de sud-est. Antares se va afla înspre sud iar constelația Sagittarius răsare înspre sud-est.



Fenomenele lunii mai

 

Tot în această lună

Autori:

  • Soarele, Luna - Elisabeta Petrescu
  • Planetele, aspectul cerului - Adrian Șonka

02-May-2015 10:28