Calendar astronomic - mai 2011

O variantă a calendarului, bună de scos la imprimantă, în format pdf, găsiți aici (113 kb).

Numele lunii mai ar putea veni de la zeiţa greacă Maia, identificată la romani cu zeiţa fertilităţii Bona Dea.

În tradiția noastră populară, luna mai se numește Florar.

Soarele

Pentru orașul București răsare la începutul lunii la ora 6:07 și apune la 20:19. La mijlocul lunii va răsări la 5:49 și va apune la 20:35, iar pe 31 mai răsare la 5:35 și apune la 20:52. Calculați când răsare Soarele.

Durata zilei se va mări în timp ce durata nopții se va micșora. Cele mai lungi zile se vor produce în nordul țării și vor fi cu 30 de minute mai lungi decât în sud.

Data	Durata zilei
Data	București	Centrul țării	Sudul tării	Nordul țării	Estul țării	Vestul țării
1 mai	14h12m	14h20m	14h09m	14h28	14h20m	14h20m
15 mai	14h47m	14h56m	14h42m	15h07m	14h56m	14h56m
31 mai	15h17m	15h28m	15h11m	15h41m	15h28m	15h28m

Aparent, Soarele va începe luna în constelația Aries și va intra în Taurus pe 15 mai. Între 19 și 25 mai vom putea vedea Pleiadele în preajma Soarelui, dacă privim imaginile luate de satelitul SOHO.

Poziția aparentă a Soarelui în luna mai

Văzut de pe Soare, Pământul se va afla în constelața Virgo între 1 și 20 mai și în Scorpius în restul lunii. Pe 31 mai planeta noastră se va afla la nord de steaua Antares din Scorpius.

De pe Marte Pământul se va vedea seara, după apusul Soarelui. Pe tot parcursul lunii, pe cerul marțian, seara, se vor vedea trei planete: Terra, Mercur și Venus. Cea mai strălucitoare va fi planeta noastră, urmată de Venus.

Luna

Fazele Lunii în mai 2011

Pe 1 și 2 mai Luna se va vedea dimineața, în jurul orei 6, în preajma planetelor Venus, Mercur și Jupiter.

Pe 3 mai se va produce faza de Lună Nouă, la ora 9:50. Luna se va afla în preajma Soarelui și nu va putea fi văzută.

Pe 4 mai, după apusul Soarelui până în ora 21:30, înspre orizontul nord-vestic se va putea vedea secera foarte subțire a Lunii în vecinătatea roiului stelar Pleiade sau Cloșca cu Pui.

Pe 8 și 9 mai vecinele Lunii vor fi stelele Castor și Polux din constelația Gemini.

Faza de Primul Pătrar se va produce pe 10 mai la ora 23:33 când Luna se va afla în constelația Cancer (Racul).

Pe 11 mai deasupra Lunii se va afla steaua Regulus din constelația Leo, iar pe 13, 14 și 15 vor fi vizitați alți doi aștri, Saturn și steaua Spica din Virgo.

Pe 17 mai vom avea Lună Plină, la ora 14:08. În nopțile de 16,17 și 18 mai vom putea vedea Luna toată noaptea.

În continuare Luna va răsări din ce în ce mai tărziu și pe 24 mai se va produce faza de Ultimul Pătrar (la ora 21:52). Atunci Luna se va afla în constelația Aquarius, nu departe de zona de pe cer în care se află planeta Neptun.

Luna pe cerul de seară. 4-6 mai, ora 21. O bună ocazie pentru identificarea stelelor din vecinătatea acesteia

Între 28 și 31 mai, dimineața înainte de răsăritul Soarelui, secera subțire a Lunii se va afla în preajma planetelor Jupiter (28 mai) și Marte, Venus și Mercur pe 31 mai.

Mai multe despre fazele Lunii aici. Calculați când răsare Luna. Calculați când se apropie Luna de Terra.

Mersul planetelor pe cerul de seară

În luna mai, seara se vede doar o planetă. Dar ce planetă! Este Saturn care se află în cea mai bună poziție pentru observații astronomice. Dimineața se pot vedea cinci planete.

Când se văd planetele (la mijlocul lunii)
Seara	Miezul nopții	Dimineața
Saturn (înspre sud-est)	Saturn (înspre sud-vest)	Venus, Jupiter, Mercur, Marte, Uranus (înspre est)
		Neptun (înspre sud-est)

Cea mai frumoasă planetă, Saturn, rămâne pe cerul de seară, fiind vizibilă încă de când se face întuneric înspre sud-est. Se află în continuare foarte aproape de o stea relativ strălucitoare numită Porrima sau gamma Virginis și se va apropia de aceasta la sfârșitul lunii. Pe 1 mai Saturn se va afla la 1,5° de ea, iar pe 1 iunie la numai 0,3°. Sub cei doi aștri se află o altă stea strălucitoare, Spica sau alfa Virginis.

Saturn rămâne la fel de strălucitor și de mare și în această lună, putând fi observat foarte bine prin telescoapele de orice mărime. Se poate observa inelul și la marginea lui umbra sa pe discul planetei. Tot prin telescop se pot vedea câțiva sateliți, cel mai strălucitor fiind Titan.

Cea mai bună oră pentru observații, atunci când planeta se află cel mai sus pe cer, este 23 la începutul lunii și 21 la sfâșitul ei. Pe 13 și 14 mai Luna se va afla la sud de planetă.

Pe cerul de dimineață avem patru planete: Venus, Jupiter, Mercur și Marte. Acestea se vor afla într-o zonă cu diametrul de numai 10° între 2 și 19 mai, cea care „pleacă” fiind Jupiter. Toate planetele și fenomenele descrise mai jos se vor observa cu maxim o oră înainte de răsăritul Soarelui, înspre orizontul estic. Dacă aveți un binoclu veți putea vedea mai bine planetele pe cerul luminos al crepusculului.

Planetele vizibil pe cerul de dimineață. Poziția lor la ora 5:30. Click pe fiecare dată.

Venus este cea mai strălucitoare și după cum probabil știți se mai numește și „luceafărul de dimineață”. Se poate vedea cel mai ușor cu ochiul liber. Jupiter este pe locul doi ca strălucire, cea mai grea planetă de observat fiind Marte.

În dimineața de 2 mai vom putea vedea secera foarte subțire a Lunii în stânga jos de Jupiter cu numai 30 de minute înainte de răsăritul Soarelui.

Între 7 și 15 mai vom putea vedea cele patru planete grupate. Venus și Mercur se vor afla la numai 1,5° una de alta, nu foarte departe fiind și Jupiter. Între 10 și 12 mai Venus/Mercur și Jupiter se vor afla la cea mai mică depărtare una de alta, între 20 și 26 mai Marte și Venus/Mercur se vor afla la cea mai mică depărtare. După 22 mai Mercur se va îndepărta de Venus dar va crește în strălucire fiind mai ușor de observat.

Luna va vizita această regiune a cerului în diminețile de 29, 30 și 31 mai.

Pe cerul de dimineață se află și planetele Uranus și Neptun care pot fi observate numai prin instrumente astronomice.

Cei ce doresc să observe planetele prin telescoapele astronomice și nu știu cam ce ar putea vedea pot folosi imaginea de mai jos. Sunt trecute planetele vizibile prin telescoape și diametrul lor aparent (la scară). Dacă au este trecută și faza planetelor

Planeta Mercur va prezenta schimbări rapide de fază și diametru aparent. Venus rămâne neschimbată ca diametru aparent iar faza crește. Saturn ne arată din nou frumoasele sale inele.

Sistemul solar în luna mai 2011

Poziția planetelor în luna mai 2011

Mercur se află la elongație maximă vestică de Soare pe 7 mai la depărtarea unghiulară de 26,6°.

Pe 15 mai Jupiter se află la cea mai mare depărtare de Soare: 899.106.420 km. Pe 7 mai va avea strălucire minimă, magnitudinea -2.

Constelații vizibile pe cerul de seară

Cerul lunii mai 2011

Crepusculul în luna mai durează mult. Noaptea vine greu și, în unele zone de pe glob, nu mai vine de loc. La latitudini mai mari, doar în prima săptâmână a lunii mai este noapte.

Cerul nopților de mai este dominat de steaua strălucitoare, de culoare gălbuie, Arcturus din constelația Bootes (Bouarul). Magnitudinea ei este 0, acest lucuru însemnănd că este una din cele mai strălucitoare stele de pe cer. Comparați culoarea lui Arcturus cu cea a stelei Spica din Virgo. Veți vedea diferența dintre o stea gălbuie și un albă.

Înspre sud, nu foarte departe de orizont, se afla o parte din Virgo dar și constelația Libra. Aproape de miezul nopții răsare Antares, o stea roșie-portocalie din constelația Scorpius. Numele de „Antares” vine de la „rivalul lui Ares” adică Marte, culoarea roșie a stelei fiind asemănătoare cu cea a planetei Marte.

Steaua delta Scorpii a produs surprize în ultimii ani, devenind o stea a cărei strălucire se schimbă. Este o stea foarte luminoasă, pe cale de a se distruge prin ejectarea în spațiu a straturilor exterioare.

Deasupra constelației Scorpius întâlnim pe Ophiucus, „omul cu șarpele”. Este o constelație mare, cu puține stele strălucitoare dar cu un număr mare de roiuri globulare. Hercules se află înspre est, sus pe cer la miezul nopții. Putem identifica undeva între Ophiucus și steaua Vega, un patrulater care reprezintă partea cea mai ușor de indentificat din constelație. Undeva în patrulater, pe latura dinspre vest, se află roiul globular M13, unul dintre cele mai spectaculoase de pe cer.

La est de Hercules se află strălucitoarea stea Vega. Este cu puțin mai slabă ca strălucire decât Arcturus și face parte din constelația Lyra. Stelele aflate la est și sud de Vega, nu foarte departe de aceasta, constituie instrumentul muzical lira.

Mai sus de Vega întâlnim pe Draco, Dragonul. Capul său este un patrulater aflat chiar la nord de Lyra, iar corpul șerpuiește printre constelațiile Hercules, Ursa Minor și Ursa Major.

La sfârșitul scurtelor nopți de mai, Hercules se va afla înspre sud, în meridian, iar triunghiul de vară (format din stelele Vega, Deneb și Altair) va domina cerul de sud-est. Antares se va afla înspre sud iar constelația Sagittarius răsare înspre est.