|
Calendar astronomic - mai 2010 O variantă a calendarului, bună de scos la imprimantă, în format pdf, găsiți aici (75 kb). Numele lunii mai ar putea veni de la zeiţa greacă Maia, identificată la romani cu zeiţa fertilităţii Bona Dea. In traditia noastra populara, luna mai se numeste Florar. Soarele La începutul lunii răsare la ora 6h 06m și apune la ora 20h 19m, iar la sfârșitul ei răsare la ora 5h 35m și apune la ora 20h 52m. Se află în constelaţia Aries (Berbecul) la începutul lunii şi în Taurus (Taurul) la sfârşitul ei.  Poziția Soarelui în constelații în lunile aprilie, mai și iunie
Luna  Fazele Lunii în luna mai 2010 În primele două zile vom avea Luna aproape plină, dar în scădere. Va răsări din ce în ce mai târziu, începând cu data de 3 mai, după miezul nopții. În dimineața de 3 mai se va afla în constelația Sagittarius, nu departe de steaua Nunki, la sud de planetele pitice Ceres și Pluto. Pe 6 mai se va produce Ultimul Pătrar (la ora 07:15), când Luna se vede pe cerul de dimineață. Pe 7 mai (dimineața) se va afla la nord de planeta Nepun (care nu poate fi văzută cu ochiul liber), iar pe 9 mai deasupra planetei Jupiter. Luna Nouă se va produce pe 14 mai, ora 04:04. Intre 13 și 15 mai nu vom o putea vedea pentru că va fi foarte aproape de Soare. În seara de 15 mai vom putea vedea Luna seara, ca o seceră foarte subțire. Secera va crește de la zi la zi și, în serile 15,16 și 17 mai, în preaja Lunii se va afla planeta Venus. Pe 20 mai seara vom avea Primul Pătrar (care se va produce la ora 02:43 pe 21 mai). În aceeași seara (20 mai) vom vedea Luna la sud de planeta Marte și steaua Regulus din Leo. Se va afla la sud de Saturn în seara de 22 mai și la sud de steaua Spica în seara de 24 mai. Luna Plină se va produce în noaptea de 27 spre 28 mai (28 mai, ora 02:07). Vom putea vedea în acea noapte, o stea strălucitoare la stânga Lunii. Este steaua Antares din Scorpius. În următoarele zile Luna se va vedea plină, toată noaptea. Mai multe despre fazele Lunii aici.
Mersul planetelor vizibile cu ochiul liber Venus, Marte și Saturn sunt vizibilie seara. Dimineața, cu 45 de minute înainte de răsăritul Soarelui se va putea vedea planeta Jupiter. La sfâșitul lunii, Mercur își va face o timidă apariție pe cerul de dimineață. Cei ce doresc să vadă planeta Venus, trebuie să facă un lucru simplu: să privească înspre vest (locul unde a apus Soarele) în jurul orei 21, până în 22. Vor vedea un astru foarte strălucitor (care din afara orașelor lasă umbră) care este planeta Venus. Dacă veți observa planeta mai des, veți vedea că apune din ce în ce mai târziu, îndepărtându-se unghiular de Soare. Venus se afla în Taurus, nu departe de steaua Aldebaran la începutul lunii, dar la sfârsitul ei se va afla în Gemini. Pentru că este o planetă mai apropiată de Soare, se deplaseaza repede printre stele. Puteți urmări traseul lui Venus: 1-5 mai în Taurus nu departe de steaua Aldebaran, apune la ora 22:41; 15 mai, la granița dintre Taurus și Gemini, undeva lângă steaua Elnath, apune la ora 23:11; 31 mai, în mijlocul constelației Gemini, apune la ora 23:31.  Luna și Venus. 15-17 mai, ora 21:20 În serile de 15,16 și 17 mai vom vedea Luna în apropierea planetei. În serile de 20, 21 și 22 mai, Venus se va afla în apropierea roiului stelar Messier 35. Dacă îndreptați un binoclu spre planetă, la stânga jos de ea veți vedea o aglomerare de stele. În seara de 28 mai, planeta se va afla foarte aproape (0,5°) de steaua Mebsuta din constelația Gemini. Pe 16 mai, Venus se va afla la periheliu, adică la cea mai mică depărtare de Soare, 107.471.203 km. Marte rămâne vizibilă seara, aflându-se în constelația Cancer. Va trece granița invizibilă dintre Cancer și Leo în seara de 13 mai. Se apropie din ce în ce mai mult de steaua Regulus, pe care o va întâlni de abia în luna iunile. Pe 1 mai se va afla la 17° de stea iar pe 31 mai la numai 3° de aceasta.  Luna pe cerul de seară. 19-24 mai, ora 23:00 Saturn este vedeta nopții, cel puțin în privința duratei de viziblitate. Se poate vedea de când se întunecă, până la ora 4. Se afla în constelația Virgo, dar poate fi numită „planeta de sub Denebola”, pentru că este la sud de această stea din constelația Leo. Priviți cu atenție la poziția planetei: peste 29 de ani se va afla în aceeași zonă! În fiecare seară senină se pot vedea trei detalii la Saturn: globul planetei, inelul său și sateliții. Prin telescoapele mai mari de 150 mm în diametru se pot vedea 5-6 sateliți, iar prin cele mai mici 2-3. Priviți cum de la seară la seară poziția lor se modifică. Este normal, pentru că se rotesc în jurul planetei. Începând cu ora 4:45, înspre est, se poate vedea planeta Jupiter. Chiar dacă se vede la ore nu foarte prietenoase, merită aruncată o privire spre planetă. Prin telescoapele de orice diametru se vede cum una din benzile de pe planetă a dispărut. Luna se va afla prin zona în diminețile de 8, 9 și 10 mai.  Luna și Jupiter. 9-11 mai, ora 5:15 O planetă mai sfioasă decât Mercur nici ca s-a mai văzut. De vină este apropierea de Soare. Pentru că nu se poate îndepărta la mai mult de 27° de astrul zilei, planeta nu se poate vedea decât în crepuscul. Este și cazul în perioada 23 mai - 15 iunie, când, dacă orizontul de nord est este liber, puteți vedea planeta. Este greu dar ce nu este în această lume? În ultima săptămână a lunii se va afla în constelația Pisces, la sud de steaua Hamal din Aries. Între 3 și 5 mai va fi activ curentul de meteori eta Aquaride. Rămășițe din coada de praf a cometei Halley vor intra în atmosfera planetei noastră și vor arde. Vom putea vedea cu ohiul liber dârele luminoase lăsate de acestea, numite popular „stele căzătoare” și științific „meteori”. În această săptămână se vor putea vede 30 de stele căzătoare pe oră, iar în noaptea de 5 spre 6 mai, când va fi maximul, se vor vedea 60 pe oră. Mai multe despre cum se pot observa meteorii aici.
ConstelaȚii vizibile pe cerul de searĂ  Cerul lunii maiCrepusculul în luna mai durează mult. Noaptea vine greu și, în unele zone de pe glob, nu mai vine de loc. La latitudini mai mari, doar în prima săptâmână a lunii mai este noapte. Cerul nopților de mai este dominat de steaua strălucitoare, de culoare gălbuie, Arcturus din constelația Bootes (Bouarul). Magnitudinea ei este 0, acest lucuru însemnănd că este una din cele mai strălucitoare stele de pe cer. Comparați culoarea lui Arcturus cu cea a stelei Spica din Virgo. Veți vedea diferența dintre o stea gălbuie și un albă. Înspre sud, nu foarte departe de orizont, se afla o parte din Virgo dar și constelația Libra. Aproape de miezul nopții răsare Antares, o stea roșie-portocalie din constelația Scorpius. Numele de „Antares” vine de la „rivalul lui Ares” adică Marte, culoarea roșie a stelei fiind asemănătoare cu cea a planetei Marte. Steaua delta Scorpii a produs surprize în ultimii ani, devenind o stea a cărei strălucire se schimbă. Este o stea foarte luminoasă, pe cale de a se distruge prin ejectarea în spațiu a straturilor exterioare. Deasupra constelației Scorpius întâlnim pe Ophiucus, „omul cu șarpele”. Este o constelație mare, cu puține stele strălucitoare dar cu un număr mare de roiuri globulare. Hercules se află înspre est, sus pe cer la miezul nopții. Putem identifica undeva între Ophiucus și steaua Vega, un patrulater care reprezintă partea cea mai ușor de indentificat din constelație. Undeva în patrulater, pe latura dinspre vest, se află roiul globular M13, unul dintre cele mai spectaculoase de pe cer. La est de Hercules se află strălucitoarea stea Vega. Este cu puțin mai slabă ca strălucire decât Arcturus și face parte din constelația Lyra. Stelele aflate la est și sud de Vega, nu foarte departe de aceasta, constituie instrumentul muzical lira. Mai sus de Vega întâlnim pe Draco, Dragonul. Capul său este un patrulater aflat chiar la nord de Lyra, iar corpul șerpuiește printre constelațiile Hercules, Ursa Minor și Ursa Major. La sfârșitul scurtelor nopți de mai, Hercules se va afla înspre sud, în meridian, iar triunghiul de vară (format din stelele Vega, Deneb și Altair) va domina cerul de sud-est. Antares se va afla înspre sud iar constelația Sagittarius răsare înspre est.
Fenomenele lunii mai
Tot în această lună:
|
|||||||||||