|
Calendar astronomic - ianuarie 2010 O varianta a calendarului, buna de scos la imprimanta, în format pdf, gasiti aici (108k, pdf). Numele lunii ianuarie vine de la zeul roman Janus, zeul uşilor şi al porţilor. Acesta avea două feţe, ce priveau în direcţii opuse. Această lună nu a existat întodeauna în calendar, fiind introdusă în anul 700 î.Hr de către Numa Pompilius. Înainte de acesta anul începea în luna martie şi avea numai 10 luni (nu existau ianuarie şi februarie). Ianuarie are 31 de zile. In traditia noastra populara, luna ianuarie se numeste Gerar.
Soarele La inceputul lunii rasare la ora 7h 52m si apune la ora 16h 47m, iar la sfirsitul lunii rasare la ora 7h 35m si apune la ora 17h 23m. Momentele de răsărit ale Soarelui se pot calcula aici. Pământul se află la cea mai mică distanţă de Soare, la periheliu, pe 3 ianuarie, la 02h00m. Se află la "numai" 147.095.551 km de Soare. În luna ianuarie avem vară în emisfera sudică și iarnă în cea nordică. Este o dovadă că anotimpurile nu au legătură cu distanța planetei noastre de Soare, motivul fiind înclinarea axei terestre. La polul nord avem noapte continuă, care ține 179 de zile. Durata crepusculului civil este 34 de minute. La începutul lunii Soarele se află în constelaţia Sagittarius (Săgetătorul), iar la sfârşitul luni în Capricornus (Capricornul). Durata nopții a început să scadă de la solstițiul de iarna, iar ziua se măreste.
Luna Noul an începe cu o Lună aproape plină, care răsare după ora 20. În seara de 2, se va afla la sud de planeta Marte, iar în următoarea seara chiar sub steaua Regulus din constelația Leo. În seara de 6, Luna se va afla la cateva grade vest de planeta Saturn. Faza de Ultim Pătrar va veni pe 7 ianuarie, la ora 12:31. Luna se va afla în constelația Virgo și va răsări după miezul nopții. Va răsări din ce în ce mai târziu și se va putea vedea în a doua jumătate a nopții, secera subțiindu-se pe zi ce trece. În dimineața de 7 ianuarie, vom putea vedea Luna chiar lângă steaua Antares din constelația Scorpius. Faza de Lună Nouă se va produce pe 15 ianuarie, la ora 9:11. Chiar în acea dimineața din România se va putea vedea o eclipsă partială de Soare, am putea spune „foarte parțială”. Soare va răsări acoperit puțin de către Lună, în proporție de 1%. Mai multe despre această eclipsă aici. Luna se va putea vedea pe cerul de seară începând cu data de 16 ianuarie. Pe 18 se va afla în apropierea planetei Jupiter, iar pe 19 și 20 în apropierea planetei Uranus. Secera Lunii se va mări și faza de Primul Pătrar va veni pe 23 ianuarie, ora 12:53. În această seară vom putea vedea Luna în constelația Aries. La nord, se va afla steaua Hamal, cea mai strălucitoare din această constelație. Pe 25 ianuarie, în dreapta Lunii se va afla roiul stelar Pleiadele (Cloșca cu Pui) Pe 29 vom vedea în stânga Lunii un astru strălucitor, de culoare roșie-portocalie. Este planeta Marte. Pe 30 ianuarie se va produce Luna Plină, la ora 8:17. Se va afla în constelația Leo, la granița cu Cancer. După numai o seară vom avea deasupra Lunii steaua Regulus din Leo.
Mai multe despre fazele Lunii aici.
Mersul planetelor vizibile cu ochiul liber Jupiter apune din ce în ce mai devreme dar Marte răsare imediat după ce apune Soarele. Miezul nopții ni-l aduce pe Saturn, iar dimineața se observă Mercur. Jupiter apune din ce în ce mai devreme, la sfârșitul lunii apunând când se face noapte. Dacă doriți să vedeț planeta și sateliții săi, trebuie să vă grăbiți. În această lună planeta se va mișca repede printre stele. Dacă observați poziția ei printre stele și priviți din saptămână în săptămână, veți vedea cum se îndepărtează de steaua delta Capricorni. Va trece în constelația Aquarius în seara de 5 ianuarie. Pe 7 ianuarie 2010 se împlinesc exact 400 de ani de când Galileo Galilei a descoperit sateliții lui Jupiter. Puteți observa în această seară toți cei patru sateliți, numiți acum „galileeni”. Tot în acea regiune se află și Neptun care poate fi observată numai prin instrumentele astronomice. Pe 1 ianuarie se va afla la 2° de Jupiter iar pe 31 la 8°. Uranus se observă tot seara, fiind cu o constelație la est de Jupiter. Se află în constelația Pisces, la sud de o parte de constelație ce poate fi observată relativ ușor: cercul din Pisces. Printr-un instrument astronomic, la putere mare, se poate vedea discul planetei. Încercați să observați pe Uranus în prima jumătate a lunii pentru că apune din ce în ce mai devreme. O dată la 26 de luni (doi ani și două luni) planeta Marte se află la opoziție (în partea opusă Soarelui văzută de pe Pământ). Atunci planeta are o strălucire mare și se află la cea mai mică deparătare de Terra. Opoziția lui Marte va veni pe 29 ianuarie. Cea mai mică departare de Terra se va produce pe 27 ianuarie, când Marte se va afla la 99,3 milioane de km. Ne putem bucura de opoziția planetei prin observarea acestia cu ochiul liber și prin instrumente. Nu va fi greu să o identificați pentru că este cel mai strălucitor astru dinspre est. Răsare după ce apune Soarele și se ridică încet pe cer. Nu se află înconjurată de stele strălucitoare, dar la 25° nord-est se află Castor și Pollux, la 29° vest, steaua Procyon, iar la 12° sud-est, steaua Regulus. Prin instrumentele astronomice planeta apare ca un disc pe care se disting pete întunecate, portocalii și albe. Toate sunt detalii de la suprafață. În prezent se poate vedea și calota polară de nord. Dacă aveți răbdare se priviți planeta și să comparați poziția ei cu cea a altor stele, veți vedea în din zi în zi, Marte se deplasează spre vest. Este miscare retrogradă, invers decât normal. Va ajunge până în Cancer și la începutul lunii martie își va relua mișcarea normală, de la vest la est. Cu puțin înainte de miezul nopții răsare și Saturn. Va fi vizitat de către Luna în noaptea de 6 ianuarie. In aceasta perioadă se află foarte aproape (la numai 1°) de o stea, eta Virginis. Începând cu data de 11, până la începutul lui februarie, pe cerul de dimineață, înainte de răsăritul Soarelui, se va putea vedea planeta Mercur. Cu 30 de minute înainte să răsară Soarele, între 15 și 30 ianuarie, dacă priviți înspre sud-est veți vedea, la 10° deasupra orizontului un astru mai strălucitor, planeta Mercur. Luna trece prin zonă în dimineața de 13 ianuarie.
În noaptea de 3 spre 4 ianuarie va fi la maxim singurul curent de meteori din aceasta luna, Quadrantidele. Puteți vedea în acea noapte mulți meteori, chiar dacă Luna se va afla pe cer. Mai multe despre observarea meteorilor.
Constelatii vizibile pe cerul de searĂ În lunile de iarnă se poate observa, la orizontul sudic o stea foarte strălucitoare. Este Sirius, cea mai strălucitoare stea de pe cer. În dreapta-sus vă atrag atenția trei stele asemanatoare ca strălucire, dispuse într-o linie dreaptă. Aceste trei stele fac parte din constelația Orion. Dacă observați cu atentie ele sunt încadrade de patru stele. Acestea formează constelația Orion. În stanga lui Sirius cam la aceeași înăltime cu stelele din Orion, se află o stea strălucitoare cu înca trei mai slabe ca strălucitre mai sus. Este steaua Procyon din constelația Canis Minor(Câinele Mic). Sirius, Procyon și steaua din coltul din stânga-sud al lui Orion, Betelgeuse, formeaza un triunghi ce se numește de “triunghiul de iarnă”. Nu este o constelatie, dar este ușor de identificat.
Indicaţii pentru învăţarea constelaţiilor găsiţi la "Invăţaţi constelaţiile".
Fenomenele lunii ianuarie
Tot în această lună:
|
|||||||||||
