Calendar astronomic - februarie 2012

O varianta a calendarului, buna de scos la imprimanta, în format pdf, gasiti aici (121k, pdf).

Este cea mai scurtă lună, ce are 28 de zile. Odată la 4 ani se adaugă o zi lunii februarie, aceşti ani numindu-se "ani bisecţi", 2012 fiind un an bisect. Februarie este ultima lună adăugată calendarului gregorian, în anul 450 î.Hr. de către Numa Pompilius. Înainte de acest an, romanii considerau iarna un anotimp fără luni.

Numele lunii vine de la ritualul roman de purificare ce se numea "Februa". In traditia noastra populara, luna februarie se numeste Făurar.

Soarele

La inceputul lunii rasare la ora 7h 35m si apune la ora 17h 24m, iar la sfirsitul lunii rasare la ora 6h 54m si apune la ora 18h 02m. Momentele de răsărit ale Soarelui se pot calcula aici.

Se află în constelaţia Capricornus (Capricornul) la începtutul lunii şi în Aquarius (Vărsătorul) la sfârşitul ei.

Poziția Soarelui în constelații la începutul și sfârșitul lunii

Data	Durata zilei în luna febuarie
Data	București	Centrul țării	Sudul tării	Nordul țării	Estul țării	Vestul țării
1 feb	09h49m	09h41m	09h53m	09h32m	09h41m	09h41m
10 feb	10h13m	10h06m	10h16m	09h59m	10h06m	10h06m
20 feb	10h41m	10h37m	10h44m	10h31m	10h37m	10h37m

Luna

Fazele Lunii în februarie 2012

Februarie începe cu un Prim Pătrar sub Pleiade. Pe 1 februarie veți vedea deasupra Lunii o grupare de șase-șapte stele, Pleiadele sau Cloșca cu Pui. În seara următoare se va afla deasupra stelei Aldebaran, cea mai strălucitoare din Taurus, iar pe 4 februarie la picioarele gemenilor.

Pe 5 și 6 februarie Luna aproape plină va cocheta cu stelele Castor și Pollux din Gemini.

Luna Plină se va produce pe 7 februarie, ora 23:54. O vom vedea toată noaptea pe 7, 8 și ale lunii. În noaptea de 7 spre 8 veți vedea cea mai plină Lună Plină: pentru că geometric faza se produce când la noi este noapte

Pe 8 februarie vom găsi Luna sub steaua Regulus din Leo (răsărind după ora 20). Pe 9 și pe 10 vom vedea în preajma Lunii planeta Marte, iar pe 12 și 13 pe Saturn și steaua Spica din Virgo (după ora 22).

Pe 14 febuarie, ora 19:04, se produce faza de Ultimul Pătrar. Luna va răsări după miezul nopții.

În diminețile de 15 și 16 februarie secera subțtire a Lunii se va afla în frumoasa constelație Scorpius, nu departe de steaua Antares.

Probabil ultima dimineață când veți mai putea distinge secera Lunii va fi cea a zilei de 19 februarie, în jurul orei 5:30.

Luna Nouă se produce pe 22 februarie, la ora 00:35.

Începând cu seara de 23 februarie vom vedea Luna pe cer, imediat după apusul Soarelui, în acea parte a orizontului. Va trece pe lângă planetele Venus (pe 25 febuarie) și Jupiter (pe 26 și 27 februarie). De fapt în perioada 24-28 februarie vom vedea pe cerul de seară cele trei obiecte (secera subțire a Lunii, Venus și Jupiter).

Luna, Venus și Jupiter. 24-28 februarie 2012, ora 19

Calendaristic vorbind, februarie este o lună fără faza de Primul Pătrar, care se produce pe 31 ianuarie și 1 martie.

Mai multe despre fazele Lunii aici.

Mersul planetelor vizibile cu ochiul liber

În nopțile lunii februarie se pot vedea aproape toate planetele din sistemul solar (fără Neptun). Mercur, Venus, Jupiter și Uranus se văd seara, Marte după miezul nopții, iar Saturn înspre dimineață.

Când se văd planetele (la mijlocul lunii)
Seara	Miezul nopții	Dimineața
Jupiter (înspre sud)	Saturn, Marte (înspre sud-est)	Saturn (înspre sud-vest)
Mercur, Venus, Uranus (înspre sud-vest)		Marte (înspre vest)

Cele mai strălucitoare planete se văd seara înspre sud-vest. Venus (numită și Luceafărul de seară) este cea mai strălucitoare și a fost remarcată de către oricine se află seara pe stradă. Strălucirea mare se datorează norilor care reflectă foarte bine lumina Soarelui și apropierii mici fașă de planeta noastră și Soare. Venus apune la mai mult 3 ore după ce apune Soarele, fiind vizibilă pe un cer de noapte. Dacă puteți vedea cerul de undeva unde nu sunt lumini, veți remarca umbra dvs. lăsată de lumina puternică a planetei. Și strălucirea crește, planeta având acum magnitudinea -4,3. Nu este de mirare dacă anumiți cetățeni o vor confunda cu un OZN pentur că dacă se află aproape de orizont culoare și strălucirea vor varia rapid, lăsând impresia că se mișcă.

La începutul lunii se va afla în constelația Aquarius dar va trece granița cu Pisces. Venus este una dintre cele mai rapide planete și în drumul ei printre stele se va apropia de planeta Uranus. Între 7 și 12 febuarie dacă veți îndrepta un binoclu înspre Venus veți avea în câmp și planeta Uranus. Apropiera minimă se va produce în seara de 9 februare când se vor afla la 0,5° una de alta. Folosiți harta de mai jos pentru a vă orienta.

Nu departe se află planeta Jupiter, aparent aproape la fel de strălucitoare. Pe parcursul acestei luni și până 13 martie Venu sși Jupiter se vor apropia una de alta. La începtul lunii se vor afla la 40° una de alta, iar la sfârșitul ei la numai 12°. Luna va trece prin zonă spre sfârșitul lui feburarie (vezi mai sus).

Prin telescoape cele două planete arată diferit. Venus va fi mai mică și va avea o fază ce va scădea și un diametru aparent ce va crește. Dacă observați planeta săptămânal veți vedea cu ușurință cum se modifică faza. Jupiter prezintă obișnuitul său disc brăzdat de două benzi și suita de sateliț galileeni (Io, Europa, Ganymede, Callisto).

Planeta Mercur va apărea pe cerul de seară după 22 febuarie când va apune la o oră după Soare. Se va afla foarte jos fașă de orizont și va pune probleme astrnomilor amatori din marile orașe. Pentru a o găsi trebuie să priviți între Venus și orizont.

Dacă nu v-ați săturat de planete să știți că mai avem. Intră în scenă planeta roșie, Marte, care răsare la începtului lunii în jurul orei 20:40 ți la sfârșitul lui la 18. Devine un obiect vizibil toată noaptea, strălucitor, aflat în constelația Leo, la est de Regulus. Luna se va afla în zonă pe 9 și 10 februarie și vă va ajuta la identificare. După ce știți care este planeta Marte, comparați-o cu steaua Regulus: veți vedea că planeta nu sclipește, un semn că nu ați greșit. Văzută cu ochiul liber planeta are o culoare portocalie, departe de roșul la care te aștepți.

Luna și Marte. 7-10 februarie 2012, ora 22

Marte se va apropia de Regulus, depărtarea dintre cele două obiecte fiind de 23° la începtul lunii și de 15° la sfârșitul ei. Planeta se mișcă invers pe cer, de la stânga la dreapta (de la est spre vest) iar astronomii numesc acest tip de mișcare „mișcare retrogradă”. În martie se va afla la cea mai mică depărtare de Terra, cu toate că nu atât de mică precum în anii anteriori. De fapt Marte se va afla la cea mai mare mică depărtare de noi.

Saturn răsare la ora 23:30 la începutul lunii și cu două ore mai devreme la sfârșitul ei. Se află relativ aproape (aparent) de steaua Spica din Virgo, companionul lui Saturn în ultimii doi ani. Nu este la fel de strălucitor precum Marte dar prin privit prin telescoape recuperează din plin. Luna trece prin zonă în nopțile de 11 spre 12 și 12 spre 13 februarie.

Cei ce doresc să observe planetele prin telescoapele astronomice au o nouă unealtă: aspectul planetelor prin telescop. În imaginea de mai jos sunt trecute planetele vizibile prin telescoape și diametrul lor aparent (la scară). Dacă au, este trecută și faza planetelor.

Așa arată planetele văzute printr-un telescop la putere medie (100-150x) în luna februarie (în zilele de 10,26 și 15.)

Sistemul solar în luna februarie 2012

Poziția planetelor în luna martie 2012

Mercur se va afla în conjuncție superioară cu Soarele, adică în partea opusă Soarelui, pe 7 februarie. Marte se va afla la cea mai mare depărtare de Soare pe 15 februarie, la 249.227.276 km.

Neptun se va afla la cea mai mare depărtare de Terra pe 20 februarie, la 4,63 miliarde km și în conjuncție cu Soarele pe 19 februarie.

Constelații vizibile pe cerul de seară

Cerul lunii februarie (pdf 100k)

Februarie este luna când Orion se află seara la cea mai înaltă poziție pe cer, la culminație. Strălucitoarea stea Sirius se află la stânga jos de Orion. Sirius este foarte strălucitoare din două motive: emite de 23 de ori mai multă lumină decât Soarele și este foarte apropiată de noi, la numai 8,6 ani lumină. De la latitudinile noastre, Sirius este cea mai apropiată stea care se vede cu ochiul liber. Face parte din con

stelația Canis Major (Câinele Mare). Privit pe hartă și pe cer, Canis Major pare un cățel care stă pe labele din spate, și poartă la zgardă steaua Sirius.

La stânga sus de Sirius se află o altă stea strălucitoare, Procyon, din constelația Canis Minor (Câinele Mic). Constelația mai este compusă din doua trei, toate aflate puțin mai sus de Procyon. Aceste două constelații reprezintă pe cei doi câini de vânatoare ai lui Orion.

Deasupra capului, la zenit, se află steaua Capella din constelația Auriga (Vizitiul). Se afla la 42 de ani lumină depărtare și, dacă o urmariți de-a lungul timpului, veți vedea că nu apune, fiind circumpolară.

Comparați steaua Betelgeuse (umărul stâng al lui Orion) cu Sirius și Procyon, și veți vedea cum culorile lor sunt diferite. Betelgeuse este roși, Procyon alb-gălbuie, iar Sirius albăstruie. Diferențele de culoare ne arată diferențele de temperatura ale stelelor.

Spre nord-est întâlnim constelația Ursa Major (Ursa Mare), care revine pe cerul de seară. Ceea ce recunoaștem noi este de fapt o parte din constelație, șapte stele care poartă numele de „Carul Mare”. În această perioadă Carul Marte stă cu oiștea în jos.

Spre est răsare Leo (Leul) împreună cu steaua Regulus. Nu trebuie să ne speriem de regele animalelor, pentru că la vest de constelație se află un monstru marin și mai înfricoșător, Hydra (Hidra). Cea mai strălucitoare stea din constelație se numește Alphard. În limba arabă numele stelei înseamnă „cea singură”.

Fenomenele lunii februarie

Tot în această lună: