|
Calendar astronomic - decembrie 2009 O varianta a calendarului, buna de scos la imprimantă gasiti aici (122k, pdf). Numele lunii vine de la cuvântul latin "decem", ce înseamnă zece. Decembrie era a zecea şi ultima lună din calendarul gregorian. In tradiţia noastră populară, luna decembrie se numeşte Undrea. Soarele La începutul lunii răsare la ora 7h 31m şi apune la ora 16h 37m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 7h 52m şi apune la ora 16h 46m. Momentele de răsărit ale Soarelui se pot calcula aici.
La începutul lunii Soarele se află în constelaţia Ophiucus (Ofiuc), iar la sfârşitul luni în Sagittarius (Săgetătorul). Cea mai scurtă zi ce va produce 21 decembrie. Atunci Soarele va sta pe cer numai 8 ore 50 minute şi 22 secunde. Solstiţiul de iarnă va avea loc pe 21 decembrie, ora 19:47, ora României. Acest moment simbolizează începutul iernii astronomice în emisfera nordică şi a verii astronomice în emisfera sudică. Luna În primele zile ale lui decembrie, Luna este vizibilă seară. În noaptea de 2 spre 3, se va afla în vecinătatea Pleiadelor. Luna Plină se va produce pe 2 decembrie, la ora 9:30. Luna se va afla în Taurus. Străbate Taurus și Gemini și în noaptea de 4/5 se va afla la 7 grade sud-vest de stelele Castor și Pollux. În noaptea de 6/7 decembrie, deasupra Lunii se va vedea planeta Marte, iar în noaptea următoare steaua Regulus. După data de 9 va răsări după miezul nopții. Pe 9 se va produce și faza de Ultimul Pătrar, la ora 02:13, în constelația Leo. În noaptea de 9 spre 10 decembrie, în stănga sus a Lunii veți putea observa planeta Saturn. Secera Lunii va scădea până pe 16 decembrie când se va produce faza de Lună Nouă. Atunci Luna se va afla în constelația Ophiucus, foarte aproape de Soare. Va reapărea pe cerul de seară pe 17 decembrie, când la numai 2 grade sud se va afla planeta Mercur. Pe 21 decembrie la sud de Lună se află Jupiter. Pe 24 decembrie vom avea Primul Pătrar cu Luna în constelația Pisces, cam în aceeași zonă în care se află și planeta Uranus. Vom putea vedea iar Luna lângă Pleiade, în noaptea de 28 decembrie. În seara de 31 decembrie vom avea Lună Plină, și tot atunci se va produce o eclipsă parțială de Lună. Va începe la ora 19:15, maximul va avea loc la 21:22 și se va sfârși la ora 23:29. Luna va intra în umbra planetei noastre în proporție de 0,1%.
Mai multe despre fazele Lunii aici.
Mersul planetelor vizibile cu ochiul liber Luna decembrie ne aduce nopți lungi, cer curat (însă nu mereu senin), Jupiter pe cerul de seară, Marte vizibilă toată noaptea. Dacă adăugam maximul curentului Geminide și eclipsa parțială de Lună din seara de revelion, vă veți da seama de ce ne place această lună. Mercur își face apariția pe cerul de seară în a doua săptămână a lunii decembrie. Începând cu data de 9 decembrie, puteți căuta planeta înspre orizontul de sud-vest. Atenție însă ca planeta apune devreme, în jurul orei 18. O sansă mai mare de a găsi planeta va veni în seara de 18 decembrie, când Luna se va afla la numai 2,5 grade nord de Mercur. Căutați secera Lunii și sub ea trebuie să se vadă un astru strălucitor. Un binoclu va va ajuta să vedeți mai ușor planeta pe cerul crepusculului. Tot în seara aceea se va produce și elongația maximă de Soare, când Mercur apune cel mai târziu, la 1 oră și 30 de minute după acesta. Jupiter rămâne vizibil seara, apunând în jurul orei 22 la începutul lunii și în jurul orei 20:40 la sfârșitul ei. Luna va „vizita” planeta în seara de 21 decembrie, când se va afla la 3 grade nord de Jupiter. Și cu o seară înainte și una după veți putea vedea Luna în vecinătatea planetei. Discul planetei este cu 25% mai mic decât era acum 3 luni dar sateliții săi sunt tot acolo și puteți urmări dansul lor în jurul planetei chiar prin binocluri și instrumente mici.
Planeta si-a reluat mișcarea normală printre stele (de la vest la est) și va ajunge în vecinătatea stelei delta din Capricornus, în ziua de 21 decembrie. Între 18 și 26 decembrie Jupiter se va afla la mai putin de un grad de planeta Neptun, putând fi observate amândouă în același câmp al instrumentelor la putere mică. Numai prin instrumentele astronomice se poate observa și planeta Uranus, care se află în Pisces. După ce apune Jupiter, înspre est răsare planeta Marte. Nu este la fel de strălucitoare precum Jupiter dar se remarcă ușor în zona de cer unde se află, pentru că acolo nu sunt stele strălucitoare. Marte se află în Leo, la granița cu Cancer, cea mai apropiată stea strălucitoare fiind Regulus, la 9 grade sud-est. În serile de 6,7 și 8 decembrie, Luna va trece prin preajma planetei. Dacă urmăriți poziția planetei printre stele din 3 în 3 seri, sau mai rar, veți vedea cum pe 21 decembrie se va opri și va începe să se miște invers (de la est la vest). Acest timp de mișcare se numește mișcare retrogradă. Două stele bune pentru a vedea cum se mișcă planeta sunt miu si epsilon din Leo. Prin telescoape se poate observa calota polară de nord precum și alte detalii de pe suprafață. După ora 1:30 răsare și planeta Saturn. O veți putea identifica printre stelele din constelația Virgo dacă așteptați data de 10 decembrie. Luna se va afla atunci la 7 grade vest de planetă. Inelele sunt înclinate doar cu 5 grade și se pot vedea ca o linie subțire. Venus se află foarte aproape de Soare și nu poate fi observată.
ConstelaŢii vizibile pe cerul de searĂ
Cerul în serile de decembrie conține constelații care fac parte din mitul lui Perseu. Constelații se întind de la orizontul vestic pănă deasupra capului. Eroul, Perseus, se afla sus pe cer, înspre est, aproape de zenit (deasupra capului). El se întinde spre Andromeda, pe care o salvează. Nu departe de ei se află Cassiopeia, mama Andromedei. Cea mai stralucitoare stea din Perseus se numește Mirfak (alpha Persei) și se poate identifica ușor ca steaua strălucitoare de sub W-ul format de stelele din Cassiopeia. A doua stea ca strălucire din Perseus se numește Algol (Ochiul diavolului), o stea a cărei strălucire variază în timp, din cauza acoperirii reciproce a două stele. Locul unde se află Algol reprezintă poziția capului Meduzei, monstrul decapitat de Perseus și folosit la distrugerea monstrului marin care o amenința pe Andromeda. Între Cassiopeia și steaua Mirfak se află „roiul dublu din Perseu”, o aglomerare de stele aflată la 7000 de ani lumină departare de Soare. Cu ochiul liber se distinge o pată difuza în acest loc, dar prin instrumentele astronomie zeci și sute de stele devin vizibile. Un alt personaj din poveste este Pegasus, calul înaripat. Se află înspre vest și poate fi identificat ca un mare pătrat. Indicaţii pentru a identifica constelaţiile găsiţi la "Invăţaţi constelaţiile".
Fenomenele lunii decembrie
Tot în această lună: |
|||||||||||
