Calendar astronomic - august 2012
O variantă a calendarului, bună de scos la imprimantă, în format pdf, găsiți aici (125 kb).
În calendarul roman luna august se numea "sextilis" fiind a şasea lună. După introducerea lunilor ianuarie şi februarie de către impăratul Numa Pompilius în preajma anului 700 î.Hr., această lună a devenit a opta. Prin anul 8 î. Hr. aceastei luni i s-a schimbat numele în onoarea împăratului Augustus.
Iniţial luna august avea 29 de zile dar Iulius Cezar a adăugat încă două prin anul 45 î. Hr..
În traditia noastra populara, luna august se numeste Gustar.
Soarele
Pentru orașul București răsare la începutul lunii la ora 6:02 și apune la 20:41. La mijlocul lunii va răsări la 6:18 și va apune la 20:21, iar pe 31 august răsare la 6:37 și apune la 19:54.
Calculați când răsare Soarele în orasul vostru.
Durata zilei este în scadere încă de la solstitiul de vara.
Data |
Durata zilei | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|
București |
Centrul țării | Sudul tării | Nordul țării | Estul țării | Vestul țării | |
1 aug |
14h37m |
14h47m |
14h33m |
14h56m |
14h46m |
14h46m |
10 aug |
14h15m |
14h23m |
14h11m |
14h31m |
14h23m |
14h23m |
20 aug |
13h48m |
13h54m |
13h45m |
14h00m |
13h54m |
13h54m |
Aparent, Soarele va începe luna în constelația Racul și va intra în Leo pe 12 august.
Văzut de pe Soare, Pământul se va afla în constelața Capricornus până pe 20 august când va intra în Aquarius. În primele zece zile ale lunii, în doua constelatii vecine se vor vedea trei planete stralucitoare: Pamântul (magnitudinea -3,8), Mercur (magnitudinea -3.4) si Venus (magnitudinea -5,4), un adevarat regal planetar.
De pe Marte Pământul se va vedea înainte de rasaritul Soarelui, în constelația Pisces. Pe tot parcursul lunii, pe cerul marțian de dimineata , se vor vedea două planete stralucitoare: Terra și Jupiter.
Luna
Pe 2 august, ora 6:27, vom avea Lună Plina, așa că primele trei nopți de august vor fi dominate de acest astru. Astronomii amatori vor fi deranjați de lumina ei, dar dupa 5 august serile vor fi mai întunecate.
Cert este ca până pe 9 august Luna nu se va apropia de nici o stea strălucitoare. Chiar în acea zi se va produce și faza de Ultimul Pătrar, la ora 21:55. Luna se va afla chiar sub steaua Hamal din Aries, o frumoasă conjuncție vizibilă de la ora 23.
Între 10 și 14 august Luna se va afla într-o zona bogata în obiecte strălucitoare. În nopțile de 9 spre 10 și 10 spre 11 vom vedea în preajma Lunii Pleiadele (Cloșca cu Pui). În noaptea următoare vom avea în dreapta Lunii pe Aldebaran și Jupiter. În urmatoarele doua nopți Venus va cocheta cu Luna, formând una din cele mai apropiate conjuncții (în dimineața de 14 august).
Pe 16 august dimineața căutați Luna, aflată spre orizontul estic. Lângă ea (în stânga) se va afla planeta Mercur, una din cele mai greu de observat planete. Un binoclu vă va ajuta pentru că cerul va fi luminos iar contrastul dintre acesta și Mercur mic.
Luna Noua se produce pe 17 august, ora 18:55, când se afla lângă Soare. Nu o căutați în dimineața și seara acestei zile (și cea urmatoare) pentru că nu se vede.
Luna va reapărea pe cerul de seară pe 19 august, fiind poziționată foarte aproape de orizontul vestic, imediat după apusul Soarelui.
Pe 21 se va produce o conjuncție spectaculoasă: Luna se va afla aparent în apropierea planetelor Saturn, Marte, și a stelei Spica, care formeaza un triunghi în constelația Virgo.
Primul Pătrar de pe 24 august (ora 16:53) va găsi Luna în apropierea stelei Antares din Scorpius.
Urmează vizite prin constelațile Sagittarius și Capricornus pâna pe 31 august, când vom avea Luna Plină (ora 16:57), a doua oara în aceasta lună.
Mai multe despre fazele Lunii aici. Calculați când răsare Luna. Calculați când se apropie Luna de Terra.
Mersul planetelor
Planetele strălucitoare se pot vedea și seara și dimineața, Marte și Saturn întâlnindu-se lângă steaua Spica. Uranus și Neptun se pot observa la miezul nopții. Pe 11 august avem maximul Perseidelor.
Când se văd planetele (la mijlocul lunii) |
||
Seara |
Miezul nopții |
Dimineața |
| Saturn (înspre sud-vest) | Neptun (înspre sud-est) | Venus, Mercur (înspre est) |
| Marte (înspre sud-vest | Uranus (înspre est) | Jupiter (înspre sud- est) |
| Neptun, Uranus (înspre sud-vest) | ||
Planetele vizibile seara sunt Marte și Saturn, în ordinea apropierii de Terra. Se pot vedea după 30 de minute după apusul Soarelui, până în ora 22:30 la mijlocul lunii (sau 23:30 la începutul lunii, 21:30 la sfârșitul ei).
La începutul lunii se vor afla aparent departe una de alta, dar în fiecare zi planeta roșie se va deplasa înspre cea cu inele. Între 7 și 20 august se vor afla aparent atât de aproape una de alta încât se vor vedea amândouă printr-un binoclu.
Saturn se află chiar deasupra stelei Spica din Virgo, unde a tot stat în acest an și va mai rămâne câteva luni. Marte se apropie de cele două din dreapta (dinspre vest), situându-se din ce în ce mai aproape de ele.
Pe 14 august Marte se va afla între Saturn și Spica. Cum cei trei aștri au străluciri asemănătoare, puteți vedea cu ușurință culoarea lor: Marte este portocaliu, Saturn galben iar Spica alb-albastră. Desigur că planetele reflectă lumina Soarelui iar Spica o emite pe a ei, așa că diferența de culoare dintre aceste obiecte (și în general dintre stele și planete) înseamnă lucruri diferite.
Observând atenți cei trei aștri, veți vedea o altă diferență dintre stele și planete: primele scintilează (sclipesc sau pâlpâie) iar cele din urmă nu.
Luna le va vizita pe 21 și 22 august, când deja Marte se va afla la est de Saturn și Spica (vedeți harta de mai sus).
Chiar dacă se află mai departe de noi decât Marte, Saturn se vede mai mare prin telescoape pentru că este mai mare, și anume, de 16 ori mai mare în diametru decât planeta roșie. Dacă la Marte cu greu veți distinge ceva (planeta prezentându-se ca un disc gălbui minuscul), la Saturn, în afară de glob, vedem inele și sateliți. Este interesant de privit planeta din câteva în câteva zile, și de a schița forma ei și poziția celui mai mare satelit (vizibil prin orice instrument astronomic). Titan, căci așa se numește el, se va afla mereu în altă poziție față de disc și inele, pentru că, bineînțeles, se rotește în jurul planetei.
Neptun se află în opoziție cu Soarele pe 24 august, atunci fiind și ceal mai aproape de noi. Dar cum la Neptun „aproape” înseamnă „foarte departe”, planeta nu se poate vedea cu ochiul liber. O găsiți, folosind harta de mai jos, în preajma stelei 38 din Aquarius. Folosiți putere foarte mare de mărire și așteptați ca planeta să se afle cât mai sus pe cer pentru a vedea globul său.
Uranus se află la o constelație depărtare înspre est, undeva printre stelele din Pisces. Este puțin mai strălucitoare decât Neptun, la limita vizibilității cu ochiul liber din afara orașelor și se găsește lângă steaua 44 din Pisces. Folosiți harta de mai jos și un instrument astronomic pentru identificare.
A venit dimineața, destul de bogată în planete.
Prima care răsare este Jupiter, În jurul orei 1:50 la începutul lunii, 00:50 la mijlocului ei și 23:50 la sfrârșit. Este cel mai strălucitor astru până răsare Venus așa că este ușor de identifica: căutați un astru strălucitor, care nu pâlpâie, de culoare gălbuie, undeva după ora 3 înspre est. Pe 11 și 12 august Luna se va afla chiar în zonă și vă va ajuta la identificare.
Planeta se află într-o zonă pitorească de cer, Pleiadele aflându-se puțin mai sus. Chiar în dreapta planetei se află o stea mai strălucitoare, Aldebaran din Taurus. Ar fi bine să vă obișnuiți pentru că Jupiter se va afla în vecinătatea ei tot anul.
Cea mai strălucitoare planetă este Venus, care din iunie este „Luceafăr de dimineață”. Răsare la ora 2:45 în luna august și va străbate constelațiile Taurus, Orion și Gemini (după cum vedeți Venus este o planetă rapidă).
Luna se va afla aproape de planetă în diminețile de 13 și 14 august, când o veți putea identifica foarte ușor.
Pe 15 august se va afla la „elongație maximă vestică” față de Soare, adică la cea mai mare depărtare unghiulară de astrul zilei (46°). Este momentul când prin telescoape planeta se va vedea „în pătrar”, adică jumătate.
Și Mercur se va vedea diminețile lunii august. Nu în prima săptămână, când încă se află aproape de Soare, dar în intervalul 11-25. În această perioadă Mercur răsare cu 80 de minute înaintea Soarelui și se află înspre est, aproape de orizont. Luna vă va ajuta la identificare în diminețile de 15 și 16 august.
Cei ce doresc să observe planetele prin telescoapele astronomice și nu știu cam ce ar putea vedea pot folosi imaginea de mai jos. Sunt trecute planetele vizibile prin telescoape și diametrul lor aparent (la scară). Dacă există, este trecută și faza planetelor.
Planeta Mercur va prezenta schimbări rapide de fază și diametru aparent. Diametrul aparent al lui Venus se micșorează iar faza crește. Diametrul aparent al planetei Marte este aproape la minim.
Sistemul solar în luna august 2012
Venus se află la elongație maximă vestică pe 15 august, la 45,8° de Soare. Pe 16 august și Mercur se va afla la elongație maximă vestică, la 18,7° de Soare. Pe 25 august Mercur se va afla la cea mai mică depărtare de Soare (periheliu), la 46.001.385 km.
Pe 24 august Neptun se va afla la cea mai mică depărtare de Terra (perigeu) și anume la 4.335.876.662 km. În aceeași zi se va afla în opoziție cu Soarele, adică în partea opusă Soarelui văzută de pe Pământ.
Constelații vizibile pe cerul de seară
Triunghiul de vară, compus din stelele Altair, Vega și Deneb, se află sus pe cer, seara în lunile de august. Cele trei stele strălucitoare se află la 16, 25 și 3000 de ani lumină de noi, iar luminozitățile lor sunt de 12, 61 și 300.000 de ori mai mari decât a Soarelui. Aproape de centrul triunghiului se află steaua Albireo care reprezintă capul lebedei (Cygnus). Gătul lung al acesteia se continuă înspre nord est, coada fiind steaua Deneb. Aripile lebedei pornesc de la steaua gamma înspre est și nord-vest.
Spre vest întâlnim steaua Arcturus, care se află din ce în ce mai aproape de orizont. Înspre nord-vest, nu foarte departe de orizont, găsim stelele Carului Mare, o parte din constelația Ursa Major (Ursa Mare). Stelele care formează un patrulater reprezintă „carul”, iar cele trei aproape aliniate compun „oiștea” carului. Americanii și englezii spun acestor șapte stele „polonicul”. La ei carul este cupa iar oiștea mânerul polonicului.
Înspre sud-vest găsim steaua Antares care reprezintă inima scorpionului (Scorpius). Numele stelei vine de la faptul că aceasta avea culoarea asemănătoare planetei Marte (Antares = anti Ares). Cleștii scorpionului sunt formați de trei stele aflate la vest de Antares, iar coada, sub forma literei „S”, se găsește înspre sud numai din locurile unde orizontul sudic este liber.
La sud-est, aproape de orizont, întâlnim o stea singuratică. Este Fomalhaut (numele înseamnă „gura peștelui”) din constelația Pisces Austrinus (Peștele Austral). Steaua se află la aceeași distanță de noi ca și Vega, iar pentru locuitorii aflați la latitudinea sudica de 35° se poate vedea la fel de sus pe cer cum se vede Vega de la noi.
La est se vede marele pătrat al constelației Pegasus, urmat de Andromeda, semn că toamna este aproape.
Învață cum să „înveți” constelaţiile.
Fenomenele lunii august












