web
astro-urseanu.ro

 

 

Calendarul lunii aprilie 2010

O varianta a calendarului, buna de scos la imprimanta, în format pdf, gasiti aici (99 kb).

Originea numelui lunii aprilie nu este stabilită: poate veni de la latinescul "aperire" ce înseamnă "a deschide". Aprilie ar mai putea veni de la numele zeiţei frumuseţii Afrodita, fiind cunoscut faptul că romanii închinau fiecare lună unei zeităţi. A fost a doua lună a anului la romani, inainte să se adauge lunile ianuarie şi februarie. Luna aprilie începe în aceeaşi zi a săptămânii ca şi luna iulie.

În tradiția noastră populară, luna aprilie se numeste Prier.

Soarele

La inceputul lunii rasare la ora 6h 57m si apune la ora 19h 42m, iar la sfirsitul lunii rasare la ora 6h 08m si apune la ora 20h 18m.

Se află în constelaţia Pisces (Peştii) la începutul lunii şi în Aries (Berbecul) la sfărşitul ei.

 

Traseul Soarelui printre constelații
Poziția Soarelui în constelații în lunile martie, aprilie și mai. Imagine mai mare

 

Ziua se mărește cu trei minute în fiecare zi.


Data
Durata zilei
1 aprilie
12h45m
15 aprilie
13h28m
30 aprilie
14h10m

 

 

Luna


Fazele Lunii în luna aprilie 2010. Imagine mai mare

În primele doua zile ale lui aprilie, Luna va rasari jurul miezului noptii. Pe 3 si 4 aprilie se va afla în vecinătatea stelei Antares din constelația Scorpius.

Rasare din ce în ce mai târziu, faza de Ultimul Patrar producându-se pe 6 aprilie, ora 12:37. În acea zi Luna se va afla în constelația Sagittarius.

Apoi, până pe 11 aprilie, Luna va fi vizibilă pe cerul de dimineață. În dimineața de 12 aprilie, în jurul orei 7, puteți vedea în dreapta Luniii planeta Jupiter. Pe 14 aprilie vom avea Lună Nouă, la ora 15:29. Se va afla în constelația Pisces, acolo unde este și Soarele.

Un spectacol frumos vom putea vedea în serile de 15 și 16 aprilie, când Luna, o seceră foarte subțire, se va alătura planetelor Venus și Mercur. Pe 16 și 17 se va situa în vecinătatea Pleiadelor, iar pe 21 în aceeași zonă cu planeta Marte.

Pe 21 vom avea Primul Pătrar, la ora 21:20. Luna se va afla în constelația Cancer, foarte aproape de steaua zeta Cancri.

Luna va trece pe lângă obiecte astronomice strălucitoare după cum urmează: pe 23 se va afla sub steaua Regulus, pe 25 sub Saturn și pe 27 pe sub steaua Spica.

Luna Plină se va produce pe 28 aprilie, ora 15:18. În acea seară (și cu una înainte și una după) Luna se va vedea toată noaptea, în constelația Virgo.

Mai multe despre fazele Lunii aici.

 

 

Mersul planetelor vizibile cu ochiul liber

Primăvara aduce căldură și planete! Cerul de seară est „înțesat” de planete și va rămâne așa în următoarele luni.

Parada planetelor începe imediat după apusul Soarelui, când, înspre vest, se poate vedea cuplul Venus - Mercur. Venus este mai strălucitoare și poate fi văzută prima: căutați o stea strălucitoare aflată nu foarte departe de orizontul vestic, în jurul orei 20. Aceasta este Venus. Chiar în dreapta ei, la numai 3° se afla un astru mai slab, planeta Mercur. Cele două obiecte se vor afla aproape una de alta până în seara de 17 aprilie. În serile de 15 și 16 aprilie Luna va face o vizită, situându-se se sub Mercur (pe 16) și deasupra lui Venus în seara următoare.


Luna, Venus si Mercur. 15-17 aprilie, ora 20:40. Imagine mai mare

În primele zece zile ale lunii, cei ce au un binoclu pot vedea cele doua planete în același câmp. Prindeți pe Venus și în dreapta lui se va afla Mercur. Prin telescoapele astronomice Venus apare ca un disc mic, alb și iluminat în proporție de 93%. Mercur va fi și mai mică, iluminată în proporție de 68% pe 1 aprilie și 34% pe 10. Veți putea vedea (prin instruemente astronomice) cum faza planetei scade. Pe 5 și 6 aprilie, planeta Mercur se va vedea pe jumătate.

După data de 17, Mercur se va apropia prea mult de Soare și va mai putea fi observată. Pe 8 aprilie se va afla la „elongație maximă vestică” de Soare, o expresie care ne spune că se afla la cea mai mare depărtare unghiulară de astrul zilei. După acea dată se va apropia aparent de Soare și va ajunge între noi și Soare, poziție numită „conjuncție inferioară”.

Venus rămâne pe cerul de seară, devenind și mai strălucitor și îndepărtându-se aparent și mai mult de Soare. Apune din ce în ce mai târziu, la ora 21:22 pe 1 ale lunii și la ora 22:38 la sfârșitul ei. O fumoasă conjuncție cu Pleiadele se va produce între 22 și 28 aprilie. Îndreptați binoclul spre Venus și în dreapta lui se vor vedea stelele din Pleiade.

Marte rămâne pe cer, bine poziționată pentru observații, și în luna aprilie. Se afla în constelația Cancer, dar poate fi identificată ca steaua dintre Gemini și Leo. Între 12 și 20 arpilie, Marte se va afla în vecinătatea roiului deschis Messier 44 (Praesepele sau Stupul). Vom putea vedea prin binocluri și planeta și stelele din roi. Marte se afla la numai 9 minute lumină de noi, iar stelele din roi la 577 ani lumină!

Prin telescoape Marte va apărea ca un mic disc, de numai 8,2”. Va putea fi văzută și faza acestuia, fiind iluminat în proporție de 90%.


Luna, Marte și Saturn. Imagine mai mare

Putem spune că vremea lui Marte a trecut, dar cea a lui Saturn de abia începe. După ce s-a aflat la opoziție (pe 22 martie) Saturn rămâne pe cer toată noaptea. În prezent inelele sale „se închid”, minimul venind în luna mai. Se află în constelația Virgo, în apropierea stelei beta. Dacă nu sunteți sigur care este planeta, așteptați până pe 25 aprilie. Aunci deasupra Lunii se va afla un astru mai strălucitor, Saturn.

Jupiter rasare cu puțin înainte Soarelui, cu o oră înainte la începutul lunii și cu două la sfârșitul ei. Uranus și Neptun se afla cam prin aceeași zonă.


ConstelaȚii vizibile pe cerul de searĂ


Cerul lunii aprilie

Ursa Mare „tronează” pe cerul de seară. Poate fi văzută înspre nord-est, imediat după ce se însearează. Carul Mare, o parte din constelația Ursa Mare, este mai bine cunoscut de către amatorii de astronomie. Este compus din șapte stele, patru sub forma de patrulater (carul) și trei ca o liniepuțin curbata (oiștea). În nopțile lunii aprilie se afla deasupra capului. Prelungiți oiștea carului înspre est și veți da de o stea strălucitoare. Se numește Arcturus (păzitorul ursului) și face parte din constelația Bootes (Bouarul). De la Arcturus, continuând linia pornită de la oiștea Carului Marte, mergeți înspre orizontul de sud-est unde se află o altă stea strălucitoare, Spica din Virgo. În Virgo găsim unul dintre cele mai bogate roiuri de galaxii, aflat la o depărtare de 50 milioane ani lumina.

Carul Mare poate fi folosit pentru a găsi steaua Polară, o stea ce se află proiectată în prelungirea axei terestre. Identificați patrulaterul din Carul Marte și, de la ultimele doua stele din el, porniți cu o linie imaginară de la steaua mai slabă către cea mai strălucitoare. Nu vă opriți și continuați până ce linia se intersectează cu o altă stea mai strălucitoare. Aceasta este Polaris, steaua nordului. Înălțimea stelei deasupra orizontului (în grade) ne dă latitudinea locului (pentru România aproximativ 45°). Polaris face parte din Ursa Minor (Ursa Mică) o constelație mai greu de identificat din cauza stelelor mai slabe ca strălucire pe care le conține.

Când priviți spre Carul Mare, vedeți șapte stele. Cinci dintre ele au origine comună, formându-se în același loc în spațiu, acum 500 de milioane de ani. Se deplasează împreună prin spațiu și se află la 80 de ani lumină depărtare de noi. O stea ceva mai cunoscută este Mizar, care are o alta foarte aproape (numită Alcor). Cele două stele pot fi văzute separat cu ochiul liber, dar prin instrumentele astronomice se poate vedea că Mizar este dublă la rândul ei.

Indicații despre modul în care puteți învăța constelațiile găsiți aici.


 

Fenomenele lunii Aprilie



 


Tot în această lună: