|
Apollo 11
Zbor inaugural: oameni pe Luna
Misunea a durat 195 ore (8 zile) 18 minute 35 secunde, iar stationarea pe Luna a durat 21 ore 36 minute 21 secunde. Activitatea extravehiculara a durat 2 ore 36 minute 21 secunde. Au fost recoltate 22 kilograme de roci selenate. Modulul de serviciu a efectuat 30 de revolutii selenare. Recuperarea echipajului a fost realizata de nava Hornet.
PRIMA DEBARCARE PE LUNA, LA 35 DE ANI Se implinesc in aceste zile 35 de ani de cind omul a realizat una dintre cele mai importante etape ale cuceririi spatiului cosmic. La data de 21 iulie 1969, in relativ scurta, dar impresionanta epopee a zborurilor spatiale, la numai 12 ani de la lansarea primului satelit artificial al Pamintului, omul a pasit in premiera pe suprafata Lunii. Este un mic pas pentru om, dar un salt gigantic pentru omenire , au fost cuvintele transmise in eter de astronautul Neil Armstrong, primul pamintean care a atins solul lunar. In prezent Luna este corpul ceresc cel mai bine cunoscut de om. A luat nastere o noua stiinta, selenografia , stiinta ce are ca obiect de studiu satelitul natural al Pamintului, primul astru ce a putut fi cercetat nemilocit, sub toate aspectele, cu cele mai moderne mijloace ale stiintei si tehnicii contemporane. Luna se afla la o distanta medie de 384.000 Km fata de Pamint. Are o forma aproape sferica, cu un diametru de aproximativ 3470 Km, volumul sau fiind de 49 de ori mai mic decit cel al Pamintului. Densitatea medie a Lunii este de 3,3 grame pe centimetru cub, Luna avind o masa de 81 de ori mai redusa decit masa Terrei. Este un corp lipsit de atmosfera. Cantitatea de gaze si vapori de apa din jurul suprafetei selenare (a caror prezenta a fost constatata chiar de primii astronauti asolizati, in urma aburirii sacilor de probe de roci) este mica, si are o densitate de 100.000 de ori mai mica decit densitatea atmosferei terestre. Urmare a lipsei atmosferei, rocile selenare nu sunt supuse eroziunii, dar nici nu sunt ecranate impotriva radiatiilor solare si cosmice, care le modifica structura interna; din acelasi motiv, la suprafata Lunii, variatiile de temperatura intre zonele luminate de Soare si cele aflate in umbra sunt de aproximativ 300 grade C, oscilind de la +120 grade C si -180 grade C. Interesul pentru cercetarea nemijlocita a Lunii s-a concretizat in cadrul a sase programe spatiale - Luna, Ranger, Zond, Surveyor, Lunar Orbiter, Apollo - ce s-au desfasurat intre anii 1959-1976, in etape din ce in ce mai complexe de pe traiectorii din apropierea Lunii, de pe orbite circumlunare, precum si de pe solul acesteia. Cel mai complet dintre aceste programe a fost programul APOLLO , constind din misiuni cu oameni la bord, ce s-au desfasurat intre anii 1968-1972 si in cadrul carora 6 echipaje, respectiv 12 astronauti, au desfasurat activitati nemijlocite pe suprafata Lunii. Fiecare misiune Apollo a instalat pe Luna un complex de aparate ce contineau reflectoare laser, magnetometre, seismografe, geofoni pentru captarea undelor seismice, echipamente pentru determinarea fluxului termic lunar, senzori pentru masurarea compozitiei vintului solar. Astronautii au avut la dispozitie perforatoare-carotiere pentru obtinerea esantianelor de sol lunar. Au fost obtinute astfel date deosebit de importante asupra orbitei si masei lunare, a potentialului ei fizic (gravitatie, cimp magnetic, cimp termic), a formei si repartitiei interioare a maselor, a reliefului solului si naturii rocilor scoartei selenare. Misiunile Apollo au adus pe Pamint 337 Kg de sol si roci lunare, colectate din sase zone diferite ale Lunii. La aceasta cantitate mai trebuie adaugate si probele colectate de statiile automate Lunohod 1 si 2 , precum si de sondele Luna 16, 20, 24 , care au fost expediate pe Pamint. Solul si rocile lunare, studiate in laboratoarele terestre au furnizat date de tip geologic, fizic, geochimic, oamenii de stiinta avind in prezent suficiente date pentru a preciza originea si virsta Lunii, natura scoartei si a solului lunar. S-a constatat astfel ca majoritatea rocilor lunare sunt asemanatoare rocilor bazaltice de pe Terra, dar cu diferentieri mari de compozitie, ceea ce dovedeste ca Luna s-a format in alte conditii decit Pamintul. Rocile lunare contin de zeci de ori mai mult titan si crom si mai putin natriu, decit rocile terestre. Virsta absoluta a Lunii este comparabila cu cea a Pamintului. In acelasi timp, ansamblul datelor mineralogice obtinute din studiul rocilor aduse pe Terra, dovedesc ca interiorul Lunii este sensibil diferit de mantaua globului terestru. Pe Luna se produc anual peste 3000 de cutremure, dar energia lor este extrem de redusa, nedepasind 2 grade pe scara Richter. O buna parte din seismele Lunii sunt produse de caderea meteoritilor. S-a stabilit cu certitudine, referitor la configuratia actuala a solului lunar, ca aceasta a fost determinata atit de vulcanismul interior, cit si in urma caderii meteoritilor. Se considera ca relieful actual al Lunii s-a mentinut practic neschimbat in ultimele 3 miliarde de ani. In trecut insa, Luna a fost un corp ceresc activ din punct de vedere termic, chimic si mecanic. Astazi ea a devenit un corp inert, a carui energie termica relicta se pierde cu incetul. Primii pasi in directia cunoasterii Lunii au fost facuti. Intr-un viitor nu foarte indepartat, oamenii se vor indrepta din nou catre Luna, de data aceasta echipati corespunzator pentru colonizarea satelitului nostru natural. Vor fi instalate statii permanente pe Luna, unde isi vor desfasura activitatea specialisti din cele mai diverse domenii, Luna fiind, in primul rind, o importanta sursa de materii prime. Mai mult decit oricind in trecut - a declarat unul dintre astronautii misiunilor Apollo - omul isi poate stapini propriul destin. El poate realiza orice doreste, daca aceasta dorinta este destul de puternica. Sa speram ca el va folosi aceste posibilitati pentru a explora Universul, astfel incit viata sa devina mai buna aici, pe Pamint . Si nu intimplator, nava cosmica ce avea sa-i poarte pe primii astronauti in drumul catre Luna, a fost denumita Columbia , caci, similar corabiilor lui Columb ce au strabatut intinderile nemarginite ale apelor in urma cu jumatate de mileniu, debarcind echipajele pe paminturi necunoscute inca, tot astfel, navigatorii spatiali ai zilelor noastre, purtati de corabiile lor cosmice, au parcurs lungul drum pina la Luna, purtind cu ei mesajul de pace al planetei Pamint.
APOLLO 11 - MOMENTELE PRINCIPALE ALE ZBORULUI (orele sunt date in timp oficial roman, care este in avans cu 3 ore fata de ora meridianului Greenwich; la data zborului, in Romania nu fusese introdusa inca ora oficiala de vara, avansul orei Romaniei fiind la acea data de 2 ore fata de ora meridianului Greenwich) 16 iulie 1969: 16:32 - Apollo 11 este lansat de la Cape Kennedy , in Florida , avind ca obiectiv executarea unei debarcari cu oameni pe Luna si inapoiere . Nava spatiala este alcatuita din modulul de comanda Columbia si din modulul lunar Vulturul . Echipajul navei: Neil A. Armstrong , 38 de ani, comandantul zborului; Edwin E. "Buzz" Aldrin , 39 de ani, pilotul modulului lunar, Michael Collins , 38 de ani, pilotul modulului de comanda. 17 iulie 1969: 19:17 - Punerea in functiune a propulsorului principal, pe parcurs, in vederea corectarii traiectoriei spre Luna. 19 iulie 1969: 6:11 - Apollo depaseste echigravisfera, punctul de la care forta de atractie a Lunii incepe sa intreaca forta de atreactie a Pamintului. 20:13 - Nava spatiala trece pentru prima data in partea invizibila de pe Pamint a Lunii, legaturile de comunicatie cu Terra fiind temporar intrerupte. 20:22 - Nava spatiala se inscrie pe orbita lunara. 20:46 - Legaturile de comunicatie cu Pamintul sunt restabilite dupa reaparitia navei in zona de vizibilitate a Pamintului. 20 iulie 1969: 20:47 - Vulturul se desprinde de Columbia . Armstrong anunta: " Vulturul are aripi ". 23:17 - Vulturul cu Armstrong si Aldrin la bord, asolizeaza. Armstrong anunta: " Vulturul a asolizat ". 21 iulie 1969: 5:56 - Armstrong atinge solul lunar si devine primul om in istorie care a pasit pe un alt corp ceresc . Rosteste cuvintele: "Un mic pas pentru om, dar un salt urias pentru omenire" . Milioane de telespectatori urmaresc aceasta scena. 6:14 -Aldrin coboara pe suprafata selenara. 6:41 -Armstrong si Aldrin infig steagul american in solul lunar, colecteaza probe de roci, instaleaza instrumente stiintifice. 6:48 -Presedintele Nixon vorbeste cu Armstrong si Aldrin din Casa Alba, la o departare de 402.330 Km. 7:57 -Aldrin reintra in Vultur . 8:09 -Armstrong reintra in Vultur . Activitatea extravehiculara pe Luna a dirat 2 ore 31 minute 30 secunde. 20:54 -Decolarea de pe suprafata selenara, dupa 21 ore 36 minute si 21 secunde petrecute de Armstrong si Aldrin pe Luna. 22 iulie 1969: 0:35 -Jonctiunea Columbiei cu Vulturul este realizata la o altitudine de 110 Km deasupra suprafetei Lunii. Dupa transbordarea astronautilor si a materialelor luate pe Luna in modulul de comanda, modulul lunar Vulturul este abandonat. 7:56 -Aprinderea rachetei pentru inapoiere pe Pamint. 23 iulie 1969: 22:44 - Apollo 11 , in drumul sau de inapoiere spre Pamint, traverseaza din nou echigravisfera. 24 iulie 1969: 19:20 -Modulul de comanda abandoneaza modulul de serviciu, continind propulsorul principal, precum si alte echipamente, devenite inutile. 19:35 -Modulul de comanda atinge primele straturi ale atmosferei terestre, la o altitudine de 120.000 metri. 19:50 - Apollo 11 amerizeaza in bune conditiuni in Oceanul Pacific, la 1460 Km sud-vest de Hawaii. Intreaga misiune a durat 195 ore (8 zile) 18 minute 35 secunde.
Dr. Harald Alexandrescu
|
|||||
